Statul ar putea limita despăgubirile acordate foştilor proprietari, estimate acum la 21 mld. euro

Statul ar putea plafona despăgubirile care pot fi acordate foştilor proprietari deposedaţi de regimul comunist, după instituirea deciziei pilot a CEDO pentru rezolvarea situaţiei în 18 luni, estimările actuale privind sumele totale de plată ridicându-se la 21 de miliarde de euro.

"Chiar CEDO se pare că a sugerat o limitare a sumelor care pot fi plătite, în cazul în care actualele estimări ale ANRP, de 21 de miliarde euro, faţă de 4 miliarde de euro cât s-a calculat în 2004, sunt corecte", au declarat surse oficiale.

În 12 octombrie, CEDO a decis că Statul român va fi obligat ca în maximum 18 luni să schimbe legislaţia privind despăgubirile acordate în cazul imobilelor naţionalizate, după ce judecătorii Curţii au stabilit că modul în care sunt în prezent despăgubiţi foştii proprietari nu este eficient, cauzele similare de la Curte fiind suspendate.

Instanţa de la Strasbourg a decis, în cele două cauze pilot privind retrocedările imobilelor naţionalizate - Atanasiu şi Poenaru, respectiv Solon - că statul român a încălcat articolul 1 din Protocolul 1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, respectiv nepunerea în aplicare a unei hotărâri definitive date de instanţă, şi a obligat autorităţile ca în termen de 18 luni să ia "măsuri concrete pentru a asigura respectarea articolelor 6 şi 1 din Convenţie".

Curtea recomanda de urgenţă "proceduri simplificate şi eficiente, bazate pe măsuri legislative şi pe o practică judiciară şi administrativă coerentă, care să menţină echilibrul intereselor aflate în joc".

"Curtea ia act cu interes de propunerea Guvernului român de a stabili termene constrângătoare pentru ansamblul etapelor administrative, sub rezerva ca această măsură să fie realistă şi supusă unui control jurisdicţional. Printre altele, măsurile luate de alte state ar putea constitui o sursă de inspiraţie pentru România, cum ar fi: refacerea legislaţiei, care ar permite un sistem de indemnizaţii mai previzibil, sau şi plafonarea şi eşalonarea indemnizaţiilor pe o perioadă mai lungă. Impactul unui asemenea dispozitiv asupra ţării în ansamblu fiind considerabil, autorităţile române rămân suverane în alegerea măsurilor generale", se arăta în comunicatul Curţii.

În 2005, Guvernul a înfiinţat Fondul Proprietatea, o societate de investiţii de tip închis, cu un capital de aproximativ 4 miliarde de euro, creată cu scopul despăgubirii persoanelor ale căror proprietăţi au fost confiscate abuziv de statul comunist şi sunt imposibil de retrocedat în natură

"Fondul Proprietatea nu mai poate fi modificat, acolo deja peste 50% a trecut în mâna privaţilor, iar administrarea este asigurată, după cum se ştie, de Franklin Templeton", au mai precizat sursele citate.

Motivarea statului pentru limitarea despăgubirilor ar putea fi tocmai suma foarte mare estimată de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), instituţie însărcinată cu transformarea în acţiuni la Fondul Proprietatea a titlurilor de despăgubire acordate foştilor proprietari, urmaşilor sau celor care au cumpărat drepturi litigioase.

De altfel, statul a limitat în acest an despăgubirile pentru daune morale acordate prin Legea 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Ordonanţa de modificare a legii a fost atacată la Curtea Constituţională, care, în 21 ocotmbrie, a decis că este neconstituţională, alături de articolul 5 din Legea 221/2009.

În motivarea acestei decizii, judecătorii Curţii Constituţionale arată că acordarea de despăgubiri pentru daunele morale suferite de foştii deţinuţi politici, astfel cum a fost reglementată prin art.5 alin.(1) lit.a) teza întâi din Legea nr.221/2009, contravine art.1 alin.(3) din Legea fundamentală privind statul de drept, democratic şi social, în care dreptatea este valoare supremă.

Judecătorii CC fac trimitere, în motivare, şi la principiul legalităţii care presupune existenţa unor norme de drept intern suficient de accesibile, precise si previzibile in aplicarea lor, astfel cum reiese şi din jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului.

"Curtea observă că în materia reparaţiilor trebuie să existe o legislaţie clară, precisă, adecvată, proporţională care să nu dea naştere la interpretări şi aplicări diferite ale instanţelor de judecată, ceea ce ar putea conduce la constatări ale violării drepturilor omului de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului", se arată în motivarea Curţii Constituţionale.