Băsescu: Mulţi dintre romii nomazi, "în mod tradiţional, trăiesc din ce fură"

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, că obiectivul cultural al romilor nomazi este să circule din loc în loc şi că interzicerea acestui drept ar însemna distrugerea unui pilon cultural, recunoscând că mulţi dintre aceştia, "în mod tradiţional, trăiesc din ce fură".

"Chiar dacă au fost guverne care au dat un semnal legat de o eventuală blocare a accesului României în spaţiul Schengen datorat problemei romilor sau altor probleme, de exemplu Mecanismul de Cooperare şi Verificare, tratăm aceste afirmaţii doar ca pe afirmaţii care nu respectă chiar Tratatul de aderare între UE şi România", a declarat Traian Băsescu, la Ljubljana, răspunzând unei întrebări a jurnaliştilor sloveni.

Preşedintele Băsescu a adăugat că problema accesului în spaţiul Schengen este una tehnică şi că sunt şase rapoarte ale Comisiei Europene cu privire la progresele dotării României cu cele necesare pentru a îndeplini toate standardele Schengen, toate fiind pozitive, în luna decembrie urmând să se redacteze un ultim raport în acest sens.

"Credem că România îndeplineşte toate condiţiile pentru a adera la spaţiul Schengen. De fapt, este mult mai palpabil accesul în spaţiul Schengen decât întrarea în UE. Accesul în Schengen populaţia îl simte imediat, simte libertatea cu care circulă. Nu cred că vreun guvern va avea ca abordare finală neintrarea României în spaţiul Schengen datorită problemei romilor. Ar fi şi o încălcare a tratatului", a mai spus şeful statului român.

El şi-a manifestat susţinerea fără rezerve a asigurării "unui minim" legat de sănătate, de posibilitatea de a învăţa şi de posibilitatea de a avea un loc de muncă.

"Trebuie să spun un lucru esenţial - foarte mulţi politicieni importanţi fac o confuzie legată de romi. Nu putem vorbi despre toţi romii. Cei pe care îi vedem umblând prin Europa sunt romi nomazi care provin din România şi din alte ţări ale UE. Obiectivul lor cultural e să circule din loc în loc. România are peste un milion de romi integraţi, sunt parte a societăţii româneşti. Ceea ce nu am reuşit e legat de integrarea romilor nomazi. Aici trebuie să ne punem noi, nu numai filosofic, ci şi în mod practic întrebarea: vorbim despre integrare sau despre asimilare? A le interzice mişcarea înseamnă a le distruge unul dintre pilonii culturali ai romilor nomazi", a mai arătat preşedintele Băsescu.

Una dintre probleme integrării romilor nomazi identificată de Băsescu este asigurarea educaţiei pentru copii, dar şi faptul că mulţi dintre aceştia "trăiesc din ce fură".

"Cum s-o faci pentru copiii romilor nomazi? Va trebui s-o facem! Mai avem o problemă care trebuie spusă şi care face dificilă integrarea romilor nomazi - foarte puţini vor să muncească. Mulţi dintre ei, în mod tradiţional, trăiesc din ce fură. Dacă nu vom recunoaşte cinstit şi problemele pe care le are etnia însăşi, şi problemele pe care le avem noi în a cunoaşte etnia, nu vom găsi soluţia problemei", a adăugat şeful statului român.

El a relatat că a fost primar şi a oferit locuri de muncă romilor care se aşezaseră la marginea Bucureştiului.

"Nu le-a plăcut şi au plecat în altă parte. Sigur, era muncă în conformitate cu pregătirea lor - la salubrizare. Deci, problema trebuie privită în ansamblul ei şi dacă ne limităm numai la a spune ce trebuie să facem noi dar nu şi la ce trebuie să facă ei, nu vom rezolva problema", a apreciat Băsescu.

El a mai spus că şi preşedintele sloven, Danilo Turk, consideră că problema romilor este a Uniunii Europene.

"Vreau să precizez aici foarte clar că România nu se derobează de responsabilităţile pe care le are ca stat de origine al minorităţii rome. În acelaşi timp, este evident că România nu poate îngrădi cetăţenilor ei dreptul de a circula liber pe teritoriul Uniunii Europene, ceea ce face ca problema romilor să fie nu numai o problemă a României, ca ţară de origine, ci şi o problemă a statelor pe care cetăţeni europeni, chiar dacă sunt minoritari romi, se aşază", a conchis Traian Băsescu.

La rândul său, şeful statului sloven, Danilo Turk, a susţinut că libertatea de mişcare este un drept al fiecărui om, că nu este vorba despre o opţiune economică şi că nu este o chestiune tehnică.

"În corpusurile drepturilor omului se află libertatea de mişcare, care înseamnă şi libertatea de a-ţi părăsi propria ţară şi de a te întoarce în propria ţară. Libertatea de mişcare nu conţine o asigurare automată a accesului peste tot, dar trebuie să ne punem întrebarea cum să avem grijă ca libertatea de mişcare să fie reală. Nu trebuie să creăm precedente care să limiteze libertatea de mişcare. Soluţiile pentru problemele romilor trebuie căutate acolo unde sunt problemele, nu limitând libertatea de mişcare. Europa are nevoie de un angajament mai mare în direcţia rezolvării problemelor de educaţie, de sănătate pe care le presupune minoritatea romă", a declarat Danilo Turk.