Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoUtilizarea antibioticelor în gripă, răceli, majoritatea durerilor de gât şi bronşitelor care sunt cauzate de viruşi, nu de bacterii, face mai mult rău decât bine, deoarece bacteriile rezistente la antibiotice pot infecta alte persoane şi se pot răspândi dintr-o ţară în alta, arată OMS.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat, luni, într-un comunicat, că Ziua mondială a Sănătăţii din acest an, celebrată în 7 aprilie, se desfăşoară sub sloganul "Combate rezistenţa la antibiotic, utilizează raţional, acţionează astăzi ca să poţi vindeca şi mâine".
În acest context, OMS face apel la factorii de decizie din fiecare ţară, la medici umani şi veterinari, la fermieri, la companiile de medicamente, dar şi la pacienţi să folosească cu prudenţă antibioticele, odată din cauza efectelor nedorite cum ar fi rezistenţa la tratament, cum se întâmplă în cazul tuberculozei, dar şi pentru că cercetarea pentru molecule noi se desfăşoară cu dificultate.
Cu cât antibioticele sunt utilizate mai mult, cu atât bacteriile devin rezistente
"Antibioticele sunt medicamente extrem de importante pentru tratarea sau prevenirea tuturor tipurilor de infecţii cauzate de bacterii. Cu toate acestea, cu cât antibioticele sunt utilizate mai mult, cu atât bacteriile devin rezistente la ele. Este un fenomen natural şi are loc în întreaga lume, în special acolo unde antibioticele sunt utilizate şi utilizate abuziv şi în exces. Ele trebuie folosite echilibrat, doar atunci când sunt necesare din motive terapeutice. Motivul parţial al utilizării în exces a antibioticelor este că oamenii le folosesc pentru a trata gripa şi răcelile. Acest boli, precum şi majoritatea durerilor de gât şi bronşitelor, sunt cauzate de viruşi, nu de bacterii, astfel că administrarea de antibiotice nu va genera vindecarea, putând face mai mult rău decât bine, deoarece bacteriile rezistente la antibiotice pot infecta alte persoane şi se pot răspândi dintr-un loc în altul sau dintr-o ţară în alta. Rezistenţa la antibiotice se răspândeşte. Acestea pot fi transmise de la om la om, de la animal la om şi invers, între animale şi în tot mediul înconjurător", se arată în comunicatul OMS România, transmis MEDIAFAX.
Tratamentul infecţiilor cauzate de bacterii rezistente necesită medicamente mai scumpe, durează mai mult şi poate implica internări prelungite. De exemplu, medicamentele utilizate la tratarea tuberculozei multidrog-rezistente pot fi mult mai scumpe decât medicamentele antituberculoase obişnuite, utilizate în mod normal.
În plus, antibioticele sunt utilizate pentru a preveni infecţiile bacteriene, însă doar pentru motive specifice, de exemplu în timpul şi la scurt timp după anumite operaţii chirurgicale şi analize diagnostice, cum ar fi introducerea unor mici sonde în corp. În aceste situaţii, utilizarea durează doar 24 de ore, a precizat sursa citată.
Antibioticele sunt utilizate şi în lanţul trofic, mai ales ca factori de susţinere a creşterii în producţia de alimente de provenienţă animală. Această practică este interzisă în Uniunea Europeană (UE), însă nu în toate ţările Regiunii europene OMS. Uneori, la animale se utilizează cantităţi mai mari de antibiotice decât la oameni. Rezistenţa apare şi în această situaţie, înrăutăţind şi mai mult problema: bacteriile rezistente se răspândesc, prin alimentaţie, la oameni, inclusiv în spitale şi clinici, mai spune comunicatul OMS.
Antibioticele pot să nu mai aibă efect când oamenii au nevoie de ele
Din păcate, o serie nouă de antibiotice nu va apărea foarte repede, întrucât cercetarea şi dezvoltarea de medicamente necesită investiţii foarte mari, care se vor face doar dacă veniturile ulterioare sunt considerate profitabile pentru companiile farmaceutice.
În aceste condiţii, dacă nu se încetează abuzul şi utilizarea incorectă a antibioticelor, acestea pot să nu mai aibă efect când oamenii au nevoie de ele.
"Imaginaţi-vă cum ar fi ca medicul să vă spună că nu există tratament pentru copilul dumneavoastră sau pentru un prieten, deoarece acesta are o infecţie bacteriană care nu mai poate fi tratată cu antibiotice. În acest moment deja, în UE, Islanda şi Norvegia, 25.000 de oameni mor în fiecare an din cauză că infecţiile bacteriene nu răspund la antibiotice, majoritatea dintre ele apărând în spitale. Societatea s-ar putea întoarce la momentul în care antibioticele nu se descoperiseră, când o infecţie simplă putea însemna o condamnare la moarte", se arată în mesajul OMS.
Bacteriile rezistente apar şi se răspândesc rapid. La ora actuală, unele bacterii sunt rezistente la mai mulţi agenţi, făcând ca infecţiile cu risc mortal, cum sunt cele ale sângelui sau pneumonia, să fie potenţial netratabile. În plus, pierderea prevenirii eficiente prin intermediul antibioticelor poate face ca multe intervenţii medicale şi analize diagnostice avansate (cum ar artroscopia, protezele de şold şi operaţiile de colon) să devină imposibil de realizat, deoarece antibioticele n-ar mai asigura protecţia împotriva infecţiilor bacteriene.
"Rezistenţa la antibiotice este o problemă urgentă pentru toată lumea. Pentru a opri creşterea ei, fiecare are responsabilitatea de a utiliza antibiotice doar atunci când este nevoie şi doar cu prescripţie medicală. Numeroase ţări din Regiunea europeană OMS au campanii de conştientizare a populaţiei în sensul reducerii folosirii de antibiotice, fapt care contează. Toată lumea poate fi ajutor la rezolvarea acestei probleme", arată documentul OMS.
Din acest motiv, OMS recomandă să nu fie cumpărate niciodată antibiotice fără reţetă de la medic.
Rezistenţa antibiotică ne poate duce înapoi în era prebiotică!
"Nu vă aşteptaţi ca medicul să vă prescrie antibiotice pentru orice infecţie. Viruşii pot cauza multe infecţii respiratorii, inclusiv răceli şi gripă. Antibioticele vindecă doar infecţiile bacteriene; dacă nu funcţionează pentru afecţiunea dumneavoastră înseamnă că nu aveţi nevoie de ele, iar în viitor vă pot face mai vulnerabili. Dacă vă sunt prescrise antibiotice, luaţi-le exact aşa cum vă indică medicul sau farmacistul. Urmaţi tot tratamentul, chiar dacă vă simţiţi mai bine. În caz contrar, infecţia poate reveni. Nu utilizaţi niciun medicament prescris pentru altcineva sau pentru altă boală. Încercaţi să preveniţi infecţiile. Spălaţi-vă mâinile în mod regulat şi încurajaţi-vă familia şi colegii să facă la fel. Un alt pas important este prevenirea unor infecţii bacteriene prin vaccinare. Fermierii trebuie să utilizeze antibiotice pentru animale doar pe bază de prescripţie, nu ca factori de sprijin al creşterii, deoarece bacteriile rezistente se pot răspândi.", mai spune OMS.
Astfel, OMS recomandă să să se reţină că antibioticele nu sunt întotdeauna necesare.
"Abuzul şi utilizarea neadecvată contribuie la rezistenţa la antibiotice, iar aceasta generează boli mai grave şi decese inutile. Rezistenţa antibiotică ne poate duce înapoi în era prebiotică, atunci când o infecţie obişnuită poate duce uşor la deces. Dacă nu acţionăm acum, mâine nu vom mai avea cu ce trata!", conhide Organizaţia Mondială a Sănătăţii în mesajul lansat pentru Ziua Mondială a Sănătăţii.
Potrivit OMS, antibioticele sunt un o subcategorie de agenţi antimicrobieni care sunt activi doar împotriva bacteriilor. Pot fi obţinute în mod natural din bacterii şi mucegaiuri (fungi) sau produse sintetic. Din punct de vedere ştiinţific, "antibioticele" sunt doar agenţii antimicrobieni produşi în mod natural, însă în acest text termenul se referă la toate medicamentele sau la toţi agenţii împotriva infecţiilor bacteriene.
Apariţia rezistenţei la antibiotice este un fenomen biologic natural care apare în urma utilizării antibioticelor. Rezistenţa la antibiotice rezultă din capacitatea bacteriilor de a se opune atacului antibioticelor, putând să apară fie prin mutaţie, fie prin dobândirea unor gene rezistente de la alte bacterii deja rezistente.
