89 de ani! Și… 11 zile

Cu fiecare dintre cei
de care moartea ne desparte,
plecăm și noi lăsând o parte
în fiecare dintre ei…
În acest neașteptat și friguros autumnal, s-a mutat la Domnu’, la 89 de ani (și mai bine!)… Doamna Trandafir.
Augustă, imperială ca o… venerabilă rigă a Albionului, demnă până la amănunt, Dăscăliță pursânge, unde ingredientele meseriei nobile s-au adunat, generos, la ele acasă: Rigoare, Autoritate, Dedicație și Har, Dragoste, cât încape.
O viață plină cât (aproape) un centenar.
Grădinar iscusit pe câmpiile mănoase ale luminii și înțelepciunii, Rodica ALEXANDRU, printre altele și primul director, la genul feminin, al faimosului liceu ștefanian.
A fost odată ca niciodată!
Da, mă fericesc că m-am petrecut însumi prin școala pe care a păstorit-o cu severă blândețe, cu iscusit meșteșug pedagogic, cu măiestrie și dar ales.
Cu negrăită Excelență!
Da, mă felicit că școala din epoca Alexandru (să fi fost vreo trei cincinale de directorat) a făcut din noi (ceea ce trebuia să facă) nu animale, ci catedrale (de aici și numele de catedră!?).
Om în toată puterea cuvântului, înțelept și luminat cu asupra de măsură, Rodica ALEXANDRU și-a disipat învățătura și anvergura, în pretutindenea zărilor, prin învățăcei, purtători acum, cu miile, de cuvânt și de imagine. Stele făclii!
Școala va rămâne pentru noi, pentru totdeauna ceea ce ne-a și învățat. Că…
Omul este măsura tuturor lucrurilor, nimic nu este mai frumos decât corpul său, nimic nu este mai îndemânatic decât mâna sa, nimic mai subtil decât spiritul său.
Așadar.
Gaudeamus igitur!
Cum ar veni…
Să nu plângem că ne despărțim, să ne bucurăm c-am fost împreună…
Cu drag nespus, cu negrăită admirație,
Dumi Brad