Un naș de tren trimis în judecată, alți 19, inculpați pentru luare de mită

Marele dosar de corupție în rândul personalului de control CFR, demarat în trombă în urmă cu doi ani de zile, în octombrie 2012, de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, și care vizează peste o sută de șefi de tren și conductori din toată țara, inclusiv din județul Suceava, a început să se concretizeze în rechizitorii de trimitere în judecată a inculpaților, mai multe procese în care controlori de tren sunt acuzați de luare de mită aflându-se deja pe rolul Tribunalului Brașov, iar unele fiind deja finalizate la prima instanță.
La solicitarea Monitorului de Suceava, procurorii au precizat în ce faze de anchetă se află dosarele care îi vizează pe inculpații din Suceava. O singură persoană a fost deocamdată trimisă în judecată, chiar în această lună, în timp ce în cazul altor 19 ancheta este încă pe masa procurorului de caz, fiind pusă în mișcare acțiunea penală. Din informațiile pe care le avem, cu câteva excepții, cele mai multe din aceste dosare sunt aproape de a fi finalizate.
Listă lungă cu inculpați din Suceava
După cum a precizat prim-procurorul delegat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov, Mihaela Alina Popescu, față de inculpatul Constantin Ciubotaru ancheta a fost finalizată, el fiind trimis în judecată pentru infracțiunea de luare de mită în data de 10 octombrie 2014. Un prim termen al procesului care se judecă în prima sa fază la Tribunalul Brașov a fost programat chiar ieri la instanța brașoveană.
Alți 19 suceveni angajați ai CFR au calitatea de inculpați într-un dosar care se află încă în faza de anchetă la procurori. Este vorba de Dumitru Aslam, Ilie Boștiog, Marius Semean, Marius Marcean, Constantin Șchiopu, Geta Bergheva, Romulică Șutu, Costel Piticariu, Sorin Ceviuc, Dumitru Bălan, Cornelia Lommer și, dintr-un lot mai nou, Nicolai Petre Luca, Constantin Sabie, Mihaela Miculeac, Dumitru Lupu, Dan Rusu, Dănuț Moțoc, Vasile Morari și Iulian Stroi.
În faza preliminară a anchetei au mai existat și alte nume de șefi de tren sau de conductori care au fost cercetați în dosarul penal al procurorilor din Brașov, însă doar cei amintiți mai sus mai figurează acum ca inculpați. Interesant este că toate dosarele finalizate până acum au fost trimise separat în instanță, pentru fiecare inculpat în parte, deși infracțiunea reținută acestora este aceeași: luare de mită.
În cazul singurului sucevean trimis până acum în judecată partea civilă constituită în dosar este Sucursala de Transport Feroviar de Călători Iași.
Primele pedepse stabilite de instanță îi strâng în spate pe inculpați
În cazul altor inculpați din Brașov, trimiși în judecată deja de câteva luni de zile, au început să se aplice și primele condamnări. Un anume Emilian Gavrilă, de exemplu, trimis în judecată tot pentru luare de mită, a fost condamnat ieri de Tribunalul Brașov la doi ani și șase luni de închisoare, însă pedeapsa este suspendată sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni. În acest termen bărbatul are o serie de obligații stricte, inclusiv prestarea a 60 de ore de muncă în folosul comunității. Judecătorii de la Tribunalul Brașov au mai decis în cazul acestuia interzicerea exercitării profesiei de conductor de tren timp de doi ani de zile. Interesant este că instanța a stabilit confiscarea de la inculpat a sumai de doar 80 de lei, dobândită prin săvârșirea infracțiunii de luare de mită.
Așadar, raportat la suma probată pentru luarea de mită, se poate aprecia că pedeapsa nu este deloc una ușoară. Inculpatul are însă dreptul la apel, iar o decizie definitivă va fi luată de instanța superioară.
Mecanismul mitei luate de la călători și împărțită superiorilor
Ancheta în cazul celui mai mare dosar de corupție în rândul personalului CFR a început în mare forță la finele lui octombrie 2012. Peste o sută de șefi de tren sau secunzi ai acestora, conductorii, au fost urcați în microbuze și autocare și duși la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, pentru a fi audiați. Mulți dintre ai au petrecut 24 de ore în arest, în baza ordonanțelor de reținere, după care au fost lăsați în libertate, însă cu diferite interdicții, de a părăsi localitatea de domiciliu sau țara. Peste acest dosar s-a așternut apoi o lungă liniște, avocații celor vizați acuzând că probatoriul împotriva suspecților este foarte slab ori chiar inexistent.
Conform anchetei procurorilor, conductorii de tren luau bani de la călătorii care circulau fără bilet, de regulă jumătate din valoarea tichetelor, iar transferul banilor de la conductori către superiorii lor se făcea în toaletele trenurilor. La București, banii erau predați prin intermediul chioșcurilor de ziare sau de băuturi răcoritoare de pe peronul Gării de Nord. Procurorii susțin că șpaga ajungea până la nivelul revizorilor.
Faptele de luare de mită au fost înregistrate de anchetatori, iar în 2012 se vorbea de aproximativ 200 de CFR-iști din țară filmați în timp ce luau șpagă.
Un aspect important este că cei mai mulți dintre șefii de tren și conductorii din Suceava cercetați în acest dosar nu au mai lucrat pe posturile de controlori în trenuri, fiind retrogradați până la posturi de la întreținerea liniilor. Unii au preferat să plece de la CFR, în timp ce alții au acceptat să lucreze pe posturile inferioare pe care au fost repartizați până la finalizarea anchetelor care îi vizează.