Senatorii au decis, miercuri, că durata urmăririi penale nu poată fi limitată la șase luni, așa cum prevedea un amendament la o ordonanță de urgență de modificare a Codului de procedură penală, hotărâre adoptată în urma unei cereri de reexaminare formulată de președintele Traian Băsescu.
Legea de adoptare a ordonanței, care a fost trimisă la promulgare, mai stipula că pentru faptele pentru care pedeapsa este detențiunea pe viață sau închisoarea mai mare de 15 ani durata urmăririi penale nu putea depăși un an, reglementare eliminată, de asemenea, de senatori.
Băsescu a arătat că, prin restrângerea duratei urmăririi penale, ar fi apărut riscul ca faza de urmărire penală să fie insuficient documentată, el apreciind că limitarea în raport de conceptul „termen rezonabil” impusă de CEDO este suficientă.
Tot la solicitarea președintelui, Senatul a eliminat din textul legii prevederea care stabilea că, în cazul reținerii, avocatul din oficiu – care înlocuia apărătorul ales din cauză că acesta pleca și refuza să efectueze apărarea – trebuia să aibă la dispoziție cel puțin 24 de ore pentru pregătirea apărării.
Senatorii au acceptat, astfel, punctul de vedere al președintelui, potrivit căruia, o astfel de formulare ar fi făcut ca măsura reținerii să nu mai poată fi luată dacă apărătorul ales al învinuitului sau inculpatului pleacă sau refuză să efectueze apărarea, în condițiile în care apărătorul din oficiu ar fi trebuit să beneficieze de termenul legal de 24 de ore pentru pregătirea apărării.
Pentru rezolvarea acestei nereguli, senatorii au stabilit, la recomandarea Comisiei juridice, sesizate în fond cu cererea de reexaminare, ca avocatul din oficiu numit în condițiile menționate să beneficieze de un timp „rezonabil” pentru pregătirea apărării, care să nu depășească, în cazul reținerii, durata acesteia.
De asemenea, plenul Senatului a mai fost sesizat de Traian Băsescu că prevederile legii trimise la promulgare fac imposibilă interceptarea și înregistrarea convorbirilor sau comunicațiilor înainte de începerea urmăririi penale, așa cum a rezultat în urma acceptării în Parlament a unui amendament care stipula că procurorul trebuie să anexeze la cererea sa o copie de pe rezoluția de începere a urmăririi penale. Punctul de vedere al lui Băsescu a fost acceptat de senatori, respectiva reglementare fiind eliminată.
În cererea de reexaminare, președintele a susținut că prin modificările aduse ordonanței de către legiuitor că interesul public, social, de aflare a adevărului în cauzele penale și de tragere la răspundere penală a celor presupuși vinovați de săvârșire de infracțiuni, s-ar subordona interesului personal al celor cercetați sau judecați.
„Deși ar fi fost de dorit ca prin această reglementare să se stabilească cu acuratețe drepturile și garanțiile procesuale ale persoanelor vătămate prin săvârșirea de infracțiuni, din păcate acest aspect nu a reprezentat o prioritate semnificativă în elaborarea acestui act normativ”, susținea Băsescu.
El pleda în favoarea păstrării ordonanței de urgență în forma în care a fost adoptată de Executiv, susținând că aproape toate modificările aduse Codului de procedură penală „vizează accentuarea drepturilor persoanelor învinuite sau inculpate în cauze penale și implică restrângerea gravă a prerogativelor organelor judiciare însărcinate cu cercetarea acestor cauze”.
„Această restrângere este extrem de periculoasă pentru că afectează eficacitatea activității organelor judiciare și subminează capacitatea acestora de a afla adevărul în cadrul procesului penal”, a susținut șeful statului.
Traian Băsescu acuza faptul că astfel de inițiative „sunt de natură să genereze o disoluție a autorității instituțiilor statului și să facă imposibilă satisfacerea de către acestea a funcției lor sociale, în plincipal prin blocarea activității de cercetare și urmărire penală”.
Cererea de reexaminare a fost adoptată cu unanimitate de voturi, după ce președintele de ședință, vicepreședintele Senatului Doru Ioan Tărăcilă, a supus la vot prin ridicare de mână raportul Comisiei și proiectul de lege.
