Peste un sfert dintre persoanele căsătorite înainte de prima plecare la muncă în străinătate s-au recăsătorit acolo iar tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani, necăsătoriți și care nu-și găsesc un partener în afara țării, prezintă cea mai mare probabilitate de revenire în țară.
Studiul „Impactul crizei economice asupra migrației forței de muncă românești”, realizat de Friedrich Ebert Stiftung, arată că cei mai mulți migranți pleacă pentru prima dată la muncă în străinătate între 21 și 27 de ani iar după 44 ani pleacă mult mai puține persoane.
„Înainte de a pleca prima dată la muncă în străinătate, 15 la sută din femei erau casnice (față de sub șase la sută din bărbați), deci nu au încercat să intre pe piața muncii din România. Femeile care au încercat au și reușit să găsească loc de muncă în țară într‑o pondere comparabilă cu a bărbaților (59 la sută din femei față de 64 la sută din bărbați), care erau muncitori meseriași în industrie, lucrători în comerț sau lucrau în alte servicii, cel mai frecvent în sănătate și educație”, rezultă din studiu.
Cei mai mulți migranți rămași în străinătate sau reveniți în țară erau, înainte de prima plecare, căsătoriți (circa 66 la sută) și aproximativ o jumătate din cei căsătoriți (atât femei, cât și bărbați) aveau copii în îngrijire.
„A avea copil în îngrijire nu influențează semnificativ decizia de a reveni în țară. Desigur, există migranți care au declarat că s‑au întors în țară datorită copiilor, dar aceste cazuri sunt foarte puține. A avea copil în întreținere nu diferențiază migranții rămași de migranții reveniți, nici pentru femei și nici pentru bărbați”, se arată în studiu.
Inițiatorii susțin că probabilitate mai mare de a reveni în țară au tinerii de 18‑29 ani necăsătoriți, care nu și‑au găsit partener(ă) în străinătate, și persoanele de 45‑64 ani, care nu au copii în îngrijire.
Inițiatorii studiului au arătat că se confirmă și credința potrivit căreia „migrația destramă familia”.
„În primul rând, este vorba despre copiii rămași acasă cu un singur părinte sau lăsați în grija rudelor. În al doilea rând, migranții căsătoriți, atât femei, cât și bărbați, au un comportament marital asemănător cu migranții necăsătoriți: 27 la sută din persoanele căsătorite înainte de prima plecare s‑au recăsătorit (oficial sau uniune consensuală) în străinătate”, se mai arată în studiu.
Când au plecat prima dată în străinătate, majoritatea migranților au fost așteptați acolo de colegi, prieteni sau de cineva din familie, cel mai frecvent de frate/soră sau soț/soție și, mai rar, de mamă/tată. Bărbații îndrăznesc mai ușor să plece la muncă în străinătate în lipsa unui aranjament prealabil, peste jumătate dintre ei alegând să facă acest lucru.
De asemenea, peste o treime dintre migranți, după ce au ajuns în străinătate, au chemat și alte persoane.
„În medie, fiecare migrant «trage » la muncă în străinătate alți trei migranți. Femeile migranți fac aranjamentele necesare pentru un număr mai mic de persoane decât bărbații migranți (în medie, 2,4 persoane față de 3,4 persoane în cazul migranților bărbați)”, mai rezultă din studiu.
Studiul a fost realizat în 2010 în 71 de comune și 30 de municipii și orașe din județele Brașov, Călărași, Dolj, Maramureș, Neamț și Vaslui. În total au fost intervievați 2.974 de români din țară și 980 de migranți.
