Mormântul marelui muzicolog sucevean Mihail Poslușnicu este abandonat și vandalizat, avertizează prof. emerit Vania Atudorei



Mormântul marelui muzicolog sucevean Mihail Poslușnicu este abandonat și vandalizat, avertizează prof. emerit Vania Atudorei
Mormântul marelui muzicolog sucevean Mihail Poslușnicu este abandonat și vandalizat, avertizează prof. emerit Vania Atudorei

Microbiologul român de renume internațional, prof. univ. dr. emerit Vania Atudorei, stabilit în Canada, atrage atenția asupra stării deplorabile în care se află mormântul compozitorului sucevean Mihail Grigore Poslușnicu, muzicolog de marcă, autor al unei lucrări monumentale, „Istoria musicei la români. De la renaştere până la epoca de consolidare artistică” (1928).

Aflat recent în orașul natal, Botoșani, profesorul Atudorei a vizitat Cimitirul Eternitatea, locul de odihnă al mai multor personalități marcante ale istoriei și culturii române. Printre acestea se numără și Mihail Grigore Poslușnicu, sucevean născut la 14 octombrie 1871 și decedat la Botoșani la 30 ianuarie 1936.

Potrivit profesorului Atudorei, mormântul ilustrului muzicolog este într-o stare avansată de degradare, fiind vandalizat și neîngrijit.

„Cu crucea sfărâmată, abandonat, neîngrijit și în paragină. Este o rușine care sfidează ingratitudinea pentru noi toți și mai ales pentru orașul pentru care Mihail Gr. Poslușnicu a făcut atât de mult.

Un eminent celebru fiu al Sucevei are mormântul vandalizat, la 90 de ani de la moartea sa”, ne scrie de la Montreal reputatul specialist internațional în tehnologii agroalimentare și microbiologie.

  • Operă prefațată de Nicolae Iorga

Prof. Atudorei menționează câteva repere din cariera suceveanului Poslușnicu.

„El a publicat în anul 1928 primul Tratat de istorie a muzicii la români, <Istoria musicei la români. De la renaștere până la epoca de consolidare a culturii artistice> o lucrare monumentală de 632 de pagini prefațata elogios de marele Nicolae Iorga și redactată după 20 de ani de muncă de cercetare și documentare. Acest volum are nouă parți și include istoricul muzicii laice și bisericești, instrumentele muzicale ale românilor, muzică ostășească, muzică din Bucovina, Ardeal, Moldova, Banat, muzică lăutăreasca, etc. O mină de aur pentru istoria muzicii românești”, spune prof. Atudorei.

Profesorul Poslușnicul a fost părintele muzicologiei românești, publicând numeroase studii, printre primele manuale de muzică pentru școlile din România, tratate, lucrări de cercetare.

Muzician, folclorist, dirijor, pedagog, istoric, profesorul Poslușnicu a fost un monument de cultură prin spiritul sau enciclopedic.

Tatăl său, Toma Grigore Croitoru, numit și Poslusniku, era un vestit creator de costume populare bucovinene, iar mama sa, Eleonora, culegea și interpreta cântece din Bucovina.

A luat lecții de canto și de vioară la Suceava, de la marele rapsod, violonist și dirijor (staroste) popular Grigore Vindireu (1830-1888), cel care a fost și profesorul lui Ciprian Porumbescu.

Profesoratul l-a început în 1901 la Brăila, iar după un an, la 1 septembrie 1902, a venit la Institutul “Anastasie Basota” din Pomârla la catedra de muzică, unde în 1904 s-a căsătorit cu Maria Bogrea, sora marelui filolog Vasile Bogrea.

În septembrie 1913, profesorul Poslușnicu vine la Botoşani la Liceul Laurian, unde va rămâne timp de 23 de ani, până la moartea sa.

La Botoşani, el a dat un mare și real avânt vieții muzicale, deoarece în același timp dirija corul și orchestra liceului, corul Bisericii Uspenia, unde a fost botezat Mihai Eminescu, și corul Societății muzicale Armonia, fondată în 1883 de Alexandra Saint-Georges, și care a stat la baza înființării actualei Orchestre Filarmonice din Botoşani.

Profesorul Poslușnicul a fost părintele muzicologiei românești, publicând numeroase studii, printre primele manuale de muzică pentru școlile din România, tratate, lucrări de cercetare
Profesorul Poslușnicul a fost părintele muzicologiei românești, publicând numeroase studii, printre primele manuale de muzică pentru școlile din România, tratate, lucrări de cercetare
Istoria musicei la români. De la renaștere până la epoca de consolidare a culturii artistice
Istoria musicei la români. De la renaștere până la epoca de consolidare a culturii artistice

Mormântul marelui muzicolog sucevean Mihail Poslușnicu este abandonat și vandalizat, avertizează prof. emerit Vania Atudorei
Mormântul marelui muzicolog sucevean Mihail Poslușnicu este abandonat și vandalizat, avertizează prof. emerit Vania Atudorei
Mormântul marelui muzicolog sucevean Mihail Poslușnicu este abandonat și vandalizat, avertizează prof. emerit Vania Atudorei
Mormântul marelui muzicolog sucevean Mihail Poslușnicu este abandonat și vandalizat, avertizează prof. emerit Vania Atudorei
Mormântul marelui muzicolog sucevean Mihail Poslușnicu este abandonat și vandalizat, avertizează prof. emerit Vania Atudorei
Mormântul marelui muzicolog sucevean Mihail Poslușnicu este abandonat și vandalizat, avertizează prof. emerit Vania Atudorei


Recomandări

Peste 600 de ani de istorie și 384 de destine legate de spitalul din Suceava, sub condeiul doctorului Mihai Ardeleanu

Peste 600 de ani de istorie și 384 de destine legate de spitalul din Suceava, sub condeiul doctorului Mihai Ardeleanu
Peste 600 de ani de istorie și 384 de destine legate de spitalul din Suceava, sub condeiul doctorului Mihai Ardeleanu

Neurochirurgia, între rădăcini și viitor. Dr. Iustinian Ioachim Simion, la o întâlnire emoționantă cu fălticenenii, la debutul Zilelor Culturii Fălticenene 2026

Neurochirurgia, între rădăcini și viitor. Dr. Iustinian Ioachim Simion, la o întâlnire emoționantă cu fălticenenii, la debutul Zilelor Culturii Fălticenene 2026
Neurochirurgia, între rădăcini și viitor. Dr. Iustinian Ioachim Simion, la o întâlnire emoționantă cu fălticenenii, la debutul Zilelor Culturii Fălticenene 2026

Zilele Culturii Fălticenene 2026: o săptămână dedicată memoriei, valorilor și marilor întâlniri culturale

Zilele Culturii Fălticenene 2026: o săptămână dedicată memoriei, valorilor și marilor întâlniri culturale
Zilele Culturii Fălticenene 2026: o săptămână dedicată memoriei, valorilor și marilor întâlniri culturale