Inoportunități și mediu

În negura vremilor postdecembriste, sucevenii au traversat o perioadă când părea că Dumnezeu le-a pus mâna în cap. La Cotroceni, Ion Iliescu derula al treilea mandat. La Palatul Victoria, Adrian Năstase conducea un guvern monocolor. La președinția Consiliului Județean, Gavril Mârza executa al doilea mandat. Un pesedist ședea pe fotoliul de primar al municipiului reședință de județ. Printre numeroșii parlamentari de Suceava se număra influentul, la acea vreme, Octav Cozmâncă. România depășise perioada critică a mineriadelor, a inflației galopante, a trecerii la economia de piață. Zorile integrării în NATO și UE deschiseseră calea capitalului străin. Începea o perioadă de creștere economică. Era de așteptat ca aceste condiții favorabile să se materializeze printr-o dezvoltare social economică pe măsură. Influența în partidul de guvernământ a liderilor suceveni nu a adus însă nici modernizarea tronsonului Roman-Siret din E85, nici a aeroportului și nici vreo investiție semnificativă. Ne-am procopsit doar cu mult trâmbițatul megaproiect ’Suceava – utilități si mediu la standarde europene’. În 2003, Consiliul Județean a contractat un credit de 86,3 milioane de euro, a cărui rambursare urmând să se facă din bugetele localităților beneficiare. PSD Suceava a pus acest proiect în centrul campaniilor electorale din 2004. Să ne amintim caravanele pompoase care au poposit, precum bâlciurile cu tiribombe de odinioară, în satele și orașele județului, revărsând peste cetățeni grandomania „ctitorilor” acestui măreț proiect; domnii Mîrza și Cozmâncă. La vremea respectivă, vocile din opoziție arătaseră riscurile pe care le presupunea proiectul.
Desigur, titlul de mai sus parafrazează denumirea controversatului proiect. Inițial, pentru că prima etapă a proiectului ar fi trebuit să fi fost deja concretizată, scrisesem inutilități și mediu. Suna bine, dar nedrept pentru că înființarea distribuției de gaze pentru peste 60 localități și reabilitarea termoficării în cinci orașe este utilă.
Cuvântul potrivit pentru modul în care Mîrza & Co au gândit finanțarea și, în egală măsură, implementarea proiectului este inoportunitate. Proiectul este inoportun pentru că s-a dovedit a necesita costuri dificil de suportat și a fi, așa cum a fost gândit, inaplicabil. Au trecut cei cinci de grație ai creditului, a venit plata dobânzii, curând începe returnarea și, iată, punerea în practică este blocată.
Nu aș fi abordat acest subiect dacă nu s-ar fi produs recenta ieșire la rampă a domnului Mârza. Se pare că intrarea la guvernare a resuscitat gomoșenia întâi stătătorului pesedist, mototolită zdravăn de insuccesele de la alegerile locale și parlamentare. Domnul Mîrza s-a arătat revoltat de afirmațiile actualilor conducători ai Consiliului Județean, nimeni alții decât domnii Flutur și Cadariu, adică tocmai cei care din urmă cu șase ani au arătat sistematic că proiectul reprezintă un bolovan legat de gâtul administrațiilor locale.
În loc să se revolte pentru faptul că noua conducere a Consiliului Județean a informat cetățenii, acum când cuțitul a ajuns la os (cinci primării au plătit dobânzi în valoare de 27 milioane de euro și urmează o nouă tranșă la vară), despre povara pe care o reprezintă proiectul, domnul Mîrza ar face mai bine să se gândească la erorile și greșelile pe care domnia sa și iluștrii săi colaboratori le-au săvârșit când au gândit și au implementat proiectul.
Îndrăznesc să sugerez doar câteva teme: evoluția prețului gazului; modalitatea de recuperare a TVA-ului, ineficiența crasă a entității Bucovina Ecoterm Gaz. Poate după aceea, domnul Mîrza va porni din nou caravana pesedistă prin orașele și satele sucevene și va recunoaște că a greșit. Ar putea deconta astfel o parte din păcatele acumulate în cei 12 ani în care a păstorit județul.