Președintele Senatului, Mircea Geoană, a declarat, vineri, după publicarea motivării deciziei CC pe Legea educației, că îi va cere premierului, în scris, retragerea angajării, menționând că dacă acesta nu va accepta, va cere convocarea BP reunite ale Parlamentului pentru luare unei decizii.
Geoană a spus că motivarea deciziei Curții Constituționale în cazul Legii educației confirmă faptul că angajarea răspunderii Guvernului este neconstituțională și din punctul de vedere al urgenței adoptării actului normativ, și din punct de vedere politic.
El a spus că îi va transmite premierului Emil Boc o scrisoare în care îi va solicita oficial, ca președinte al Senatului, retragerea procedurii de angajare.
Geoană a menționat că dacă șeful Guvernului nu va accepta cererea, îi va solicita președintelui Camerei, Roberta Anastase, convocarea, pentru luni, a unei ședințe a Birourilor Permanente reunite ale Parlamentului pentru luarea unei decizii prin vot legat de Lege.
De asemenea, Geoană a precizat că Birourile Permanente vor decide și în legătură cu moțiunea de cenzură, rămasă, după decizia CC, fără obiect.
„Luni, cel mai probabil, cele două Birouri Permanente sunt convins că vor tranșa atât soarta angajării răspunderii, declarând-o fără obiect, cât și moțiunea depusă de opoziție, care este de asemenea caducă”, a afirmat el.
Președintele Senatului a spus că există un paragraf în motivare în care se spune că această Curte nu poate obliga Guvernul să își retragă angajarea, însă din punct de vedere politic această procedură odată declarată neconstituțională declanșează „automat” obligația Guvernului de a-și retrage angajarea.
Geoană a afirmat că episodul legat de Legea educației „arată și fragilitatea actualei majorități”, dar și „modul extrem de neprofesionist” în care se iau deciziile la nivelul Guvernului și coaliției.
„Vom vedea care este evoluția majorității și vom urmări cu maxim interes poziția UDMR”, a adăugat el.
Geoană a refuzat să comenteze poziția UDMR pe subiect.
„Este problema lor. Dacă au făcut din capitolul legat de minorități cheia de boltă a prezenței lor la guvernare, atunci Senatul, în mod indirect, se va pronunța și asupra supraviețuirii sau nu a acestei majorități”, a spus el.
Curtea Constituțională arată, în decizia privind Legea educației, că, dacă la prima vedere, posibilitatea angajării răspunderii nu este supusă niciunei condiții, oportunitatea și conținutul inițiativei rămânând teoretic la aprecierea exclusiva a Guvernului, acest lucru nu poate fi absolut.
„Așa cum a statuat Curtea în jurisprudența sa, respectiv prin Decizia 1557 din 18 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, 40 din 19 ianuarie 2010, «la aceasta modalitate simplificată de legiferare (prin asumarea răspunderii de către Executiv -n.r.) trebuie să se ajungă în extremis, atunci când adoptarea proiectului de lege în procedura obișnuită sau în procedura de urgență nu mai este posibilă ori atunci când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală sau de urgență»”, se arată în decizia, luată cu majoritate de voturi, a Curții privind conflictul juridic de natură constituțională dintre Parlament și Executiv, publicată vineri.
