Fără Messi!? Cu Messi!?

Cred că Piticul nici nu-și închipuia cum poate arăta fotbalul (de fapt, viața, în general) în afara Barcelonei. Rarele evadări către echipa națională a Argentinei nu se pun la socoteală, fiindcă participările la meciurile reprezentativelor sunt în alt regim decât cel cotidian. Anul trecut, când se anunța pentru prima oară despărțirea, am scris și am vorbit despre întreaga tărășenie ca despre o glumă. Cum adică să plece Piticul!? Și unde? Știam doar de ce: fiscul, taxele, impozitele, evaziunea, exact ca Ronaldo și cam ca toți sportivii ori muzicienii cu câștiguri considerabile și cu evaziune pe măsura acestora. În plan sportiv însă, mai ales după ce privești la experimentul Juventus/Ronaldo, îți dai seama că nici măcar fotbaliștii de asemenea calibru nu sunt adaptabili chiar oriunde și că realizările lor din locurile unde au atins gloria absolută sunt irepetabile. Așa că nu mă gândeam că aș putea trăi în viața asta și momentul în care Barcelona și Messi se vor desperechea. Ei, odată ajunși în acest punct, ba mai știind acum și noua echipă a Piticului, nu putem decât să ne întrebăm cum o să arate formația în care evoluează cel mai bun portar din lume, Donarrumnak, cel mai bun fundaș din lume, Sergio Ramos, cei mai buni mijlocași din lume, Messi, M’Bappe, Di Maria, precum și unul din cei mai buni atacanți, Neymar. Și fără Messi, lotul PSG este monstruos de bun. Cu Piticul lângă toți ceilalți, PSG pare să devină forța supremă din fotbalul mondial. Ca fan al Real-ului, sper doar că între cei mai buni de acolo să înceapă o bătălie a orgoliilor și fiecare să încerce să se impună, să își „marcheze teritoriul”, desigur în detrimentul echipei și implicit al performanțelor. Dar dacă se vor acomoda unii cu ceilalți, e prăpăd! Pot deveni invincibili.