Faptele antisociale izolate nu trebuie generalizate

Reprezentanții a 80 de organizații, ai societății civile și ai bisericilor românești din Italia au adresat președintelui Giorgio Napolitano o scrisoare deschisă în care apreciază că „faptele antisociale izolate nu trebuie generalizate la întreaga comunitate”.
„Considerăm că faptele antisociale izolate nu trebuie generalizate la întreaga comunitate. Suntem cu toții de acord că prin integrare se înțelege respectarea legilor și tradițiilor statului gazdă. Infracționalitatea trebuie să fie combătută și eliminată întrucât este o plagă pentru întreaga societate umană”, se arată în scrisoare.
Românii din Italia îi amintesc lui Napolitano că în toamna lui 2007 a apreciat prezența comunității românești din Peninsulă ca o importantă resursă de dezvoltare pentru economia italiană.
„Lunga tradiție a legăturilor dintre popoarele noastre nu va putea fi niciodată umbrită de cronica neagră. Sunt multe exemplele pozitive ale compatrioților noștri, fie aceștia medici, oameni de afaceri, asistenți medicali, simpli muncitori sau asistenți la domiciliu, care aduc un plus valoare pentru dezvoltarea și economia Italiei și mai ales un element de coeziune între statele noastre”, scriu reprezentanții românilor din Italia.
Reprezentanți ai comunității românești s-au reunit, sâmbătă și duminică, la Milano, la primul Forum al comunității românești din Italia. Organizarea acestui forum este un proiect susținut de Guvernul României, pentru a sprijini unificarea și dinamizarea comunității românești din această țară, precizează un comunicat al MAE.
Demnitatea românilor în Italia.
„Este un forum pentru demnitatea prezenței românilor în Italia și pentru dezvoltarea cooperării româno-italiene. Comunitatea românească este un factor important de coeziune în cooperarea bilaterală a celor două state”, a declarat secretarul de stat Mihai Gheorghiu, șeful Departamentului pentru Relația cu Românii de Pretutindeni (DRRP).
Printre temele discutate au fost: parteneriatul cu autoritățile publice române și italiene; îmbunătățirea capacității manageriale; intensificarea rolului bisericii; metode de sprijinire a federalizării asociațiilor românești, inclusiv prin finanțarea unor proiecte comune.
La atelierul dedicat educației în limba română, reprezentanții românilor au discutat cu oficiali ai Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului din România despre probleme precum programele finanțate de statul român prin MAE, DRRP și MECT, recunoașterea și echivalarea diplomelor, extinderea cursurilor de limba română, derularea unor proiecte educaționale și de cercetare cu susținere comună, sprijinirea lectoratelor de limbă română.
La atelierul dedicat reinserției socio-profesionale și oportunităților antreprenoriale au fost dezbătute programele guvernamentale de stimulare a reîntoarcerii muncitorilor români în țară, precum și a programelor operaționale de finanțare din fondurile structurale destinate dezvoltării rurale și regionale.
Alte două ateliere au avut ca teme impactul infracționalității asupra integrării comunității românești în societatea italiană și imaginea românilor în Italia.
„Comunicarea instituțională nu poate înfrânge singură stereotipurile negative construite prin generalizarea unor acuzații de infracționalitate. Contează enorm responsabilitatea fiecăruia, opțiunea lui personală de a se lăsa angrenat în stereotipuri, sau de a se elibera de ele, precum și inițiativele individuale și cele care se iau la nivelul fiecărei asociații în parte”, a arătat Oana Marinescu, Director General al Direcției Generale de Comunicare, Diplomație Publică și Cultură din MAE.