Efectivele mari de lupi cresc pericolul de răspândire a pestei porcine africane

Autoritățile sanitar-veterinare sucevene dar și silvicultorii din județ sunt în alertă din cauza riscului foarte mare de apariție a unor focare de pestă porcină africană (PPA) – o boală periculoasă, fără tratament sau vaccin în momentul de față, care afectează speciile domestice și sălbatice de porcine.
În cadrul unei ședințe care a avut loc ieri la sediul Prefecturii Suceava, atât reprezentanții Direcției Sanitar Veterinare, cât și cei de la Direcția Silvică au tras un semnal de alarmă referitor la gradul înalt de risc pe care îl reprezintă pentru județ, dar și întreaga țară, frontierele cu Ucraina și Republica Moldova, unde evoluează pesta porcină africană.
Un prim focar de pestă porcină africană a fost deja semnalat în țara noastră, pe 11 ianuarie, dar la Satu Mare, la 7 km de granița cu Ucraina.
În același timp, în Republica Moldova au fost identificate mai multe focare de pestă porcină africană, atât la mistreți, cât și la porci domestici, iar în Ucraina, la Cernăuți, atât zona de protecție, cât și cea de supraveghere cuprinzând localități din Botoșani.
O primă măsură luată de autorități a fost cea de constituire a unui grup de experți în vânat și vânătoare, împreună cu medicii veterinari specialiști fiind stabilite câteva direcții de acțiune.
Una dintre principalele surse de răspândire a virusului pestei porcine o reprezintă tocmai dușmanii naturali ai mistrețului, lupii, după cum au atenționat reprezentanții Direcției Silvice Suceava.
„Efectivul populației de lup este de trei ori mai mare decât efectivul optim calculat. Din acest motiv devine foarte ridicat pericolul răspândirii PPA, ca urmare a poziționării geografice și a continuității masivelor forestiere din județul Suceava în Ucraina. În condițiile protejării integrale a lupului și densității foarte ridicate, prevenirea propagării PPA prin acest vector devine imposibilă”, a semnalat șeful Direcției Silvice Suceava, Sorin Ciobanu.
Explicația silvicultorilor vizavi de acest factor de propagare a virusului este simplă.
Mistreții tineri, dar și adulții reprezintă una dintre prăzile preferate de lupi. În plus, aceștia sunt necrofagi și există posibilitatea foarte mare să consume mistreți morți sau infectați cu PPA sau PPC. Lupul face deplasări zilnice, sezoniere și anuale, pe distanțe foarte mari, iar prin ingestia cărnii infestate, virusul poate fi transportat zeci de kilometri și răspândit. De asemenea, la finalul primăverii și începutul verii, puii de lup pot fi alimentați cu hrană regurgitată sau transportată de adulți.
Tocmai de aceea li se solicită factorilor de decizie adoptarea unei derogări de la protejarea integrală, care să permită recoltarea lupilor, cel puțin pe fondurile cinegetice din jumătatea nordică a județului, acolo unde masivele forestiere se continuă cu cele din Ucraina, pe o distanță minimă de 60 de km de la frontieră, spre interior.
Pesta porcină africană (PPA) a fost introdusă în Europa în anul 2007 – deșeurile alimentare infectate, provenite dintr-un cargou venit din sud-estul Africii, au fost folosite pentru hrănirea unor porcine în Georgia. De acolo boala s-a răspândit rapid în restul Caucazului și în Federația Rusă, ajungând apoi pe teritoriul Uniunii Europene.
Boala, foarte infecțioasă, care afectează porcinele de toate vârstele și sexele, a fost descoperită pentru prima data în Kenya, în est-centrul Africii.
Una dintre problemele legate de depistarea bolii este că nu există un semn specific care să indice prezența bolii. Chiar și mortalitatea ridicată a animalelor reprezintă doar un indiciu că e vorba de pestă porcină – clasică sau africană.
Rata de mortalitate a bolii este deseori 100% în cazul porcinelor domestice.