Deputatul AUR de Suceava Florin Pușcașu i-a atras atenția premierului Ilie Bolojan că industria din România înregistrează un recul puternic și îi solicită acestuia să spună ce soluții are pentru a rezolva această problemă majoră pentru țară. Într-o interpelare transmisă premierului, Florin Pușcașu precizează că producția de îngrășăminte a fost sistată încă din toamna anului trecut, în industria hârtiei și cartonului, prețul actual al gazelor depășește de aproape trei ori pragul declarat de viabilitate, iar unele fabrici au instituit deja opriri temporare. Pușcașu a arătat că și în metalurgie, gradul de utilizare a capacităților instalate a scăzut sub 50% în unele unități, iar în altele producția este zero. „Între 2022 și 2025, industria chimică a pierdut 10% din capacitate, iar ritmul de închidere a combinatelor a fost de șase ori mai mare decât în perioada anterioară. Deficitul comercial în sectoarele afectate, ciment, oțel, chimie, a crescut în medie cu 9% pe an, iar în 2023 a depășit 9 miliarde de euro. Compensațiile europene pentru costurile indirecte de carbon au scăzut de la 100% în 2022 la sub 25% în 2024, pe fondul subfinanțării cronice a schemei naționale. România traversează această perioadă fără instrumentele cu care Germania, Franța, Italia sau Cehia și-au protejat industriile”, a precizat deputatul AUR de Suceava.
El a adăugat că mai mult decât atât, în 2022, marii consumatori industriali au fost excluși de la schema de plafonare OUG 27 pe motiv că beneficiază de compensații, deși în toate celelalte state europene cele două instrumente au funcționat simultan, nu alternativ.
„Această eroare de politică publică are consecințe vizibile astăzi. Vorbim de fabrici oprite, de șomaj tehnic instituit, de volume de producție mutate în zone cu costuri energetice mai mici din afara Uniunii Europene, de concedieri colective deja notificate. O capacitate industrială care se pierde, o oțelărie electrică, un combinat chimic, o unitate de aluminiu, nu se reconstruiește în luni. Necesită ani de pregătire, capital masiv și, mai ales, know-how care pleacă odată cu oamenii”, a afirmat Florin Pușcașu.
El a explicat că o politică de decarbonizare reprezintă un set de strategii, acțiuni și reglementări menite să reducă și să elimine emisiile de dioxid de carbon. „În esență, este o transformare a sistemului energetic și industrial pentru a reduce amprenta de carbon, având ca scop final protejarea mediului înconjurător prin reducerea emisiilor. Calea corectă este să investești în inovare, automatizare și digitalizarea proceselor de producție, să obții execuție mai precisă, calitate mai bună și consum mai mic de resurse per unitatea de produs și, din această reducere de consum, vine în mod natural și decarbonizarea. Nu invers. O politică de decarbonizare care ignoră această logică și impune costuri fără instrumentele produce relocarea producției în zone non-UE unde aceleași produse se fabrică mai poluant și mai ieftin. Este un eșec economic, nu o victorie pentru climă”, a spus deputatul AUR. El consideră că în momentul de față este nevoie de o schemă națională de ajutor de stat pentru industrie până nu este prea târziu, dând ca exemplu țări precum Franța, Germania sau Cehia, unde se întâmplă acest lucru. În final, Florin Pușcașu i-a solicitat premierului Ilie Bolojan să spună când va crea astfel de instrumente de protecție a industriei românești.
