Copiii din parohia Leucușești învață bunătatea și fac din milostenie o pasiune

În ziua de 23 februarie, copiii din parohia Leucușești, protoieria Fălticeni, împreună cu preotul paroh Adrian Dulgheriu, învățătoarea Camelia Maftei și farmacistul Constantin Maftei, au fost alături de bunicii de la căminul de vârstnici de la Mănăstirea “Acoperământul Maicii Domnului” Boroaia și de copiii de o vârstă cu ei de la așezământul de copii din Dolhasca.
Dacă în preajma sărbătorilor de iarnă elevii de la Leucușești au făcut cadouri dulciuri și jucării micuților de la Dolhasca, îngrijiți de părintele Mihail Saftiuc, sau le-au dus alimente de primă necesitate bătrânilor de la Boroaia sau de la căminul de la Buciumeni, acum s-au orientat spre alte produse. De această dată, ajutorul în valoare de peste două mii de lei a constat în produse destinate curățeniei generale și obiecte de igienă personală, strict necesare tuturor oamenilor din cele două locații.
Activitatea menționată a fost inițiată de preotul paroh Adrian Dulgheriu, împreună cu farmacistul Constantin Maftei, și are drept obiectiv educarea copiilor în spiritul dărniciei, de ai determina pe aceștia să înțeleagă că există oameni care sunt în lipsă și de aceea cei ce prin grija lui Dumnezeu au cele necesare au datoria să facă milostenie.
Preotul protopop Adrian Dulgheriu ne-a precizat: “Nu este prima data când acești copii minunați, educați în tinda bisericii de preotul paroh, dar care au primit în familiile lor cei șapte ani de acasă și își desăvârșesc educația la școală, pornesc la asemenea acțiuni. Cel mai impresionant moment este să vezi fața copilului care dăruiește, dar și a celui care primește. Fețe luminoase pline de bucurie și de mulțumire că se săvârșesc fapte bune în această lume atât de mercantilă și deseori nepăsătoare față de cel aflat în nevoi. Aceeași bucurie se putea citi pe chipul bunicilor de la Mănăstirea «Acoperământul Maicii Domnului» condusă de părintele stareț Alexie Ichim, care i-a primit cu o vorbă bună și o privire blândă pe copii. Bunicii s-au bucurat, poate nu atât pentru darurile primite, cât mai ales pentru faptul că cineva le-a deschis ușa, că nu au fost părăsiți și condamnați la uitare. Au văzut în acei copii pe nepoții lor care i-au uitat sau care sunt plecați peste mări și țări și care se întorc doar o dată pe an împreună cu părinții în țară și atunci îi vizitează în mare grabă. Cu multă dragoste, bunicii au mulțumit copiilor și Bunului Dumnezeu că există asemenea copii și au promis că se vor ruga pentru copii pentru a fi păziți de relele acestei lumi”.
La întoarcere preotul protopop le-a explicat copiilor că aceasta este viața adevărată a creștinului, că trebuie să mărturisim ca și dreptul Iov „din tinerețile mele am crescut pe orfan ca un tată și de la naștere am călăuzit pe văduvă”.