Un sfert din cele 154 companii de stat monitorizate au acumulat pierderi care ajung și la sute de mii lei/angajat și doar 14 dintre unitățile de stat au avut profit peste media sectorului privat, societăți pentru care Guvernul a amânat mulți ani restructurarea și le-a susținut puternic cu subvenții.
Din totalul celor 154 companii de stat monitorizate de Guvern și Fondul Monetar Internațional, 59 de unități au raportat la sfârșitul anului trecut pierderi care pornesc de la 1.000 lei/angajat și ajung până la 883.000 lei/angajat, lider detașat în acest sens fiind Uzina Mecanică Orăștie, o fabrică de armament desprinsă din Romarm și inclusă încă din urmă cu aproape zece ani într-un program de restructurare fără finalitate.
Pierderi importante au fost acumulate, printre altele, și de SN Cărbunelui (359.000 lei/angajat), SC Carbonifera (238.000 lei/angajat), Termoelectrica (203.000 lei/angajat), Șantierul Naval Mangalia (181.000 lei/angajat), Tarom (163.000 lei/angajat), Romavia (144.000 lei/angajat), CN Huilei (72.000 lei/angajat), Oltchim (60.000 lei/angajat), Avioane Craiova (54.000 lei/angajat), CNM Petromin (52.000 lei/angajat), CN CFR (41.000 lei/angajat), CFR Marfă (29.000 lei/angajat), SN Radiocomunicații (20.000 lei/angajat), Metrorex (14.000 lei/angajat), SNLO (6.000 lei/angajat), Poșta Română (3.000 lei/angajat), CFR Călători (3.000 lei/angajat), Regia Patrimoniului Protocolului de Stat (3.000 lei/angajat), relevă un studiu al Băncii Mondiale.
Comparativ, anul trecut, fiecare angajat din sectorul privat a produs, în medie, un profit brut de 370 lei, în timp ce fiecare angajat din companiile de stat a contribuit la o pierdere de 7.000 lei, în unități la nivel local, respectiv de 22.000 lei la nivel central.
Din totalul celor 154 companii de stat monitorizate, doar 31 au înregistrat un profit pe angajat peste media la nivel național și doar 14 unități au raportat profit peste media din sectorul privat.
Profit este însă înregistrat de companii care controlează piața pe nișe din domeniul lor de activitate, precum Electrica (599.000 lei/angajat), Imprimeria Națională (229.000 lei/angajat), CN Aeroporturi București (87.000 lei/angajat), Transgaz (81.000 lei/angajat), Loteria Română (66.000 lei/angajat), Hidroelectrica (15.000 lei/angajat), Nuclearelectrica (13.000 lei/angajat).
Același document relevă că o treime dintre companiile de stat, în care lucrează peste 116.000 angajați, sunt considerate ca aflându-se „de facto” în stare de faliment (în practică, dar fără o reglementare legală – n.r.), cumulând 67% din arierate, dar primind în continuare de la stat 37% din totalul subvențiilor.
Pe lista companiilor aflate „de facto” în faliment și considerate neaviabile sunt incluse RADET, CFR SA, Oltchim, CFR Marfă, Termoelectrica, CN Huilei, CET Iași, Electrocentrale Oradea, CET Brașov și Apaterm.
CFR Călători, RADET Constanța, Regia de Termoficare Craiova, Regia de Transport Timișoara, Regia de Transport Brașov, Romavia, Regia de Drumuri Vâlcea, Urbis, Braicar și Cuprumin se află la rândul lor în stare de faliment, dar sunt deocamdată considerate drept viabile.
Alte companii neviabile, dar a căror probleme pot fi rezolvate sunt Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale, Fortus, Goscom, Hidro Prahova, Romarm-filiala Uzina Mecanică București, SN Îmbunătățiri Funciare, Ecoterm, Confort Urban, Regia Domeniului Public Cluj-Napoca.
La polul opus, cu 9% din totalul arieratelor și primind 26% din subvenții, se află companiile considerate „sănătoase și eficiente”, dar cu o concurență redusă în domeniul lor de activitate, precum Romgaz, Transelectrica, Hidroelectrica, Electrocentrale București, Nuclearelectrica, Loteria Română, Transgaz, complexurile energetice Craiova și Turceni, Romsilva.
Documentul citat relevă că firmele de stat sunt mai puțin capabile să realizeze investiții, mai puțin eficiente și mai puțin orientate spre performanță decât sectorul privat, cu un grad redus de profitabilitate, ceea ce conduce la o o capacitate mai mică de plată a datoriilor. Arieratele din sectorul privat sunt mult mai omogen distribuite pe companii decât în cazul firmelor de stat, volumul de arierate fiind mult mai mare la companiile de stat raportat la cifra de afaceri.
Companiile de stat cu cel mai mare volum de arierate la începutul acestui an sunt CFR SA (5,1 miliarde lei), CN Huilei (4,8 miliarde lei), Termoelectrica (3 miliarde lei), Oltchim (1,1 miliarde lei), CNADNR (1 miliard lei), CFR Marfă (906 milioane lei), CFR Călători (555 milioane lei), CFR Electrificare (537 milioane lei) și Electrocentrale București (535 milioane lei), situație care se menține în ultimii ani în pofida angajamentelor asumate de Guvern în fața FMI pentru reducerea arieratelor. Datoriile au fost acumulate în principal față de furnizori și buget.
La nivelul tuturor celor 760 de companii de stat, cifra de afaceri raportată la finele anului trecut a fost de 53,9 miliarde lei, echivalentul a 5,9% din PIB. Valoarea adăugată a acestor companii a fost la de 45 miliarde de lei, reprezentând 11% din economia națională.
Aceste companii au acumulat arierate de 28 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 28,8% din întârzierile la nivelul întregii economii. În companiile de stat lucrau 413.859 angajați la finele anului trecut, adică 10% din salariații la nivel național.
În toamna anului 2009, după reorganizarea agențiilor guvernamentale, Executivul anunța că va iniția un proces similar de restructurare, comasare sau desființare și la nivelul companiilor cu capital integral de stat și a regiilor autonome, pentru a limita pierderile acestora, cifrate la sfârșitul anului 2008 la un total de peste 4,8 miliarde lei. Până în prezent, aceste proceduri nu au fost însă finalizate, iar singurele măsuri dispuse de autorități au fost suplimentări de bugete la mai multe ministere pentru stingerea de datorii acumulate de aceste companii.
Șeful misiunii FMI, Jeffrey Franks, a declarat de mai multe ori că datoriile restante ale companiilor de stat însumează echivalentul a 5% din PIB, facturile neplătite constituind o frână majoră pentru creșterea economică, și că va lucra împreună cu Guvernul la o soluție „cuprinzătoare”, fără ca deocamdată aceste măsuri să aibă și un efect vizibil.
Guvernul este obligat să reducă anul viitor deficitul bugetar sub 3% din PIB, o condiție de închidere a procedurii de deficit excesiv începută de Comisia Europeană împotriva României în 2009, luând în calcul și pierderile unor companii de stat.
În ultima scrisoare de intenție convenită cu FMI, Guvernul a redus lista companiilor de stat ale căror pierderi trebuie avute în vedere la calculul deficitului bugetar de anul viitor, de la 30 la doar 10 societăți, prin scoaterea din evidență a aeroporturilor și CET-urilor locale.
