Cod roșu pentru tăierile ilegale de masă lemnoasă, pentru județul Suceava

Județul Suceava se află în zona de „cod roșu” pe harta de risc maxim de tăieri ilegale, realizată de autoritățile statului, împreună cu o organizație non-guvernamentală, World Wide Fund for Nature (WWFN).
Conform reprezentanților Ministerului Mediului, harta de risc va avea un rol important în combaterea acestui fenomen care a dus la defrișări masive, deoarece aproximativ 8,8 milioane de metri cubi de lemn dispar anual din pădurile României în urma tăierilor ilegale.
În baza datelor adunate din întreaga țară, prin intermediul instituțiilor silvice din teritoriu, a rezultat o statistică, prezentată de Gândul.info, conform căreia 27 de județe sunt încadrate în zona de risc, din care 21 în zona de cod roșu, care semnalează cel mai mare pericol, și șase în zona de cod galben. În aceste zone sunt cele mai multe păduri neadministrate sau slab supravegheate, unde de la o zi la alta dispar copaci prin tăieri ilegale.
În mod surprinzător, deși Suceava este județul cu cea mai mare suprafață împădurită din țară, cu un număr foarte mare de procesatori de masă lemnoasă, dintre care doi cu capacități care depășesc chiar și întreaga producție de masă lemnoasă extrasă din pădurile sucevene, gradul de risc este mai mic decât în zeci de alte județe.
Cei care au prelucrat datele obținute, pentru a realiza această hartă, au stabilit că în județele Dâmbovița, Argeș, Olt, Mehedinți, Bacău și Maramureș există cel mai mare risc de defrișări neautorizate, Suceava situându-se abia pe locul 26.
Astfel, dacă în județul Dâmbovița zona totală de risc (cod roșu și cod galben) este de 84% din suprafața împădurită, în Argeș – 71%, Bacău – 58%, în Olt – 55%, Mehedinți – 54%, pentru Suceava, zona totală de risc este de 15%, din care 12% este încadrată la cod roșu.
Pădurile „nimănui”, principala problemă
Principalul factor care a inclus județul Suceava pe harta zonelor cu cod roșu de tăieri ilegale este reprezentat de existențaa aproximativ 15.000 de hectare de pădure pentru care nu există nici o formă de pază sau de administrare silvică.
Situația este explicată de șeful Comisariatului Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare Suceava, Daniel Coroamă:
„Aproape 4% din suprafața împădurită a județului este fără administrare silvică, dar, fiind vorba de suprafețe mici, cele mai multe de până la un hectar, sunt răspândite pe zone mari, care sunt automat încadrate ca zonă de risc. Terenurile respective au fost retrocedate la Legea 18/1991 și la Legea 1/2000, dar mulți dintre cei care au fost puși în posesie au decedat, iar urmașii acestora nu au mai făcut succesiunea. Pentru că nu se știu moștenitorii, nu avem nici cui aplica amenzile prevăzute în legile silvice”.
Amenda pentru neadministrarea pădurii este de maximum 1.000 de lei.
Multe dintre terenurile care au sporit gradul de risc al tăierilor ilegale din Suceava au o valoare economică redusă, pentru că imediat după ce au fost puși în posesie, mulți proprietari le-au „ras”, iar moștenitorii nu au nici un interes să încheie contracte de pază pentru ele, pentru că nu au ce exploata de acolo.
„Încadrarea acestor zone la cod roșu de risc nu înseamnă că acolo sunt zilnic tăieri ilegale. O bună parte dintre aceste suprafețe neadministrate nu au fost afectate de tăieri ilegale”, a adăugat șeful Daniel Coroamă.
Bacău, Iași și Botoșani, grad de risc mult mai mare ca în Suceava
Pentru a avea o imagine de ansamblu, trebuie precizat faptul că restul județelor din Moldova sunt încadrate cu grad de risc mult mai mare decât Suceava, uneori dublu sau chiar triplu.
Cea mai gravă situație se înregistrează în Bacău, unde 53% din suprafața împădurită a județului se află sub „cod roșu” de risc în privința tăierilor ilegale, iar alte 4% sunt încadrate la „cod galben”.
La Iași, 33% din suprafața împădurită este sub „cod roșu” și 9% sub „cod galben”, în vreme ce la Neamț 24% din suprafața împădurită este sub „cod roșu” și 10% sub „cod galben”.
Până și la Botoșani, unde suprafața împădurită a județului este incomparabil mai mică decât a Sucevei, 18% este încadrată la „cod roșu”.