Chirurgul implicat în scandalul pacientei decedate de apendicită, judecat pentru uciderea din culpă a unui polițist

Medicul chirurg acuzat că nu a diagnosticat o apendicită acută, urmată de peritonită, iar pacienta a decedat, caz aflat într-un scandal de actualitate, mai are o problemă foarte serioasă legată de o posibilă culpă medicală. Medicul Nasie Nelu Aman este trimis în judecată din anul 2016 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava pentru infracțiunea de ucidere din culpă. Asta după ce, în anul 2009, a operat un polițist de hernie inghinală, iar acesta a avut o evoluție postoperatorie fulminant negativă, încetând din viață.
După o anchetă de șapte ani, care a inclus mai multe expertize de specialitate, cu medici de renume care și-au asumat păreri avizate, concluzia procurorilor a fost că medicul trebuie trimis în judecată. Pacientul a murit din cauza contaminării plăgii produse prin operație, intra sau imediat postoperator, dar medicul este considerat vinovat de procurori pentru conduita de după operație, când pacientul avea simptome alarmante, în special o stare febrilă accentuată, iar chirurgul nu a realizat despre ce este vorba și a pus-o pe seama sevrajului alcoolic.
Internat pentru o operație urgentă, dar banală
În luna martie 2009, polițistul Mihai Cristinel R., în vârstă de 42 de ani, care lucra la Secția de Poliție Burdujeni, a acuzat o umflătură în zona testiculară, fiind îndrumat către un consult de specialitate la Spitalul Județean Suceava. El a fost internat imediat pentru tratarea unei hernii inghinale. Examenul clinic general a concluzionat relații normale pe toate aparatele și sistemele, iar la rubrica comportamente s-a menționat: fumător și consumator ocazional de alcool.
În rechizitoriul procurorilor se arată că pacientul a fost programat pentru operație în data de 1 aprilie 2009, intervenția chirurgicală fiind efectuată de doctorul Nasie Nelu Aman, medic chirurg la Spitalul Județean Suceava. Bărbatul a fost operat sub anestezie generală, prin procedeul Bassini. Operația a decurs normal, iar seara pacientul a fost transferat de la Secția ATI în secția Chirurgie, cu evoluție postoperatorie favorabilă. Asta cel puțin la nivelul documentelor medicale.
Două zile de decizii eronate ar fi dus la tragedie
A doua zi dimineață, pe 2 aprilie, doctorul Aman a constatat că pacientul avea o ascensiune febrilă pe care a interpretat-o ca fiind dezvoltată în contextul resorbției hematice postoperatorii, fără alte complicații.
Procurorii au arătat că în următoarea zi, pe 3 aprilie, la vizita de dimineață, doctorul a constatat că pacientul prezintă stare de agitație psihomotorie, pe care a interpretat-o ca fiind un simptom al sevrajului alcoolic, apreciere care avea să se dovedească absolut greșită, a rezultat din cercetări. În aceeași zi, în jurul orei 13.00, pe fondul agravării și mai accentuate a stării, doctorul Nasie Aman a decis suprimarea firelor de sutură, lavaj și drenajul plăgii operatorii. Evoluția a fost fulminantă, pacientul decedând prin stop cardio-respirator în aceeași după-amiază.
„Nu a recunoscut complicația care ar fi impus deschiderea imediată a plăgii”
Raportul de necropsie a stabilit ulterior că moartea pacientului s-a produs prin șoc toxico-septic consecutiv fasciei necrozante, complicație toxico-septică a intervenției chirurgicale pentru hernie inghinală operantă. Mai pe înțelesul general, bărbatul a contractat o bacterie în timpul operației sau imediat după, care, nesesizată la timp, a evoluat fatal.
„Doctorul Nasie Aman nu a recunoscut complicația care ar fi impus deschiderea imediată a plăgii și efectuarea unei excizii a țesuturilor afectare de gangrena parietală, etichetând greșit simptomatologia ca fiind produsă de sevrajul alcoolic”, este una din concluziile procurorilor.
Colegiul Medicilor Suceava nu a sesizat nimic în neregulă. Colegiul Medicilor din România a fost de altă părere
Până la a se ajunge la trimiterea în judecată a doctorului pentru ucidere din culpă, procurorii au dispus în cadrul anchetei penale mai multe expertize și contraexpertize, în care medici specialiștii au emis păreri și au tras concluzi.
Inițial, cazul a fost analizat de Colegiul Medicilor Suceava, care nu a constatat elemente care să probeze o eroare medicală.
Colegiul Medicilor din România – Comisia Superioară de Disciplină a fost însă de altă părere după analizarea cazului, doctorul Nasie Nelu Aman primind sancțiunea avertisment și obligația de a efectua cursuri de perfecționare în urgențe chirurgicale.
Febra foarte mare, incomplet apreciată și investigată
Au urmat expertize medico-legale la Institutul de Medicină Legală Iași, iar procurorii au solicitat părerile unor medici chirurgi de la Clinica de Chirurgie Oncologică Iași și de la Spitalul de Urgență „Sf. Spiridon” Iași.
Printre altele, s-a constatat că în perioada postoperatorie imediată medicul a ignorat un semn important, adică starea febrilă de 39,5 grade, care a fost incomplet apreciată și investigată.
„În concluzie, s-a reținut o interpretare eronată de către medicul Nasie Aman a cazului, începând cu perioada postoperatorie, adică o conduită clinică greșită, datorată posibil lipsei de experiență. Se impunea în cauză efectuarea unui consult multidisciplinar concomitent sau imediat după explorarea plăgii operatorii cu suprimarea firelor de sutură în sala de operație, recoltarea de probe biologice, pentru examen bacteriologic din plagă și instituirea unui tratament complex în ATI și nu numai un tratament sedativ pentru un presupus sevraj de alcool”, este una din concluziile Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava.
Concluzia procurorului care a dispus trimiterea în judecată
Concluzia procurorului de caz care a dispus trimiterea în judecată a doctorului este următoarea: „Fapta inculpatului Nasie Nelu Aman, constând în aceea că în calitate de medic chirurg în cadrul Spitalului Județean «Sfântul Ioan cel Nou» Suceava, ulterior efectuării, la data de 1.04.2009, a unei intervenții chirurgicale asupra pacientului RCM, diagnosticat cu formațiune inghino-scrotală stânga, APP lombosciatică, urmare a contaminării plăgii intra sau imediat postoperator, nu a recunoscut complicația care ar fi impus deschidere imediată a plăgii și efectuarea unei excizii a țesuturilor afectate de gangrena parietală, etichetând simptomatologia ca produsă de sevrajul alcoolic, stabilind în mod tardiv diagnosticul de fasceită necrozantă, din cauza interpretării eronate a semnelor clinice pe care bolnavul le-a prezentat (agitație, febră, tumefacție locală), fapt ce a determinat în consecință transferarea tardivă a pacientului pe secția ATI și producerea unui șoc toxico-septic consecutiv fasciei necrozante, concluzionat cu decesul pacientului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă”.
Medicul nu se consideră vinovat. Poate fi asimilată o eroare într-un caz delicat cu uciderea din culpă?
Faptul că medicul a luat decizii eronate pare destul de clar din ancheta derulată pe parcursul mai multor ani în acest dosar. Întrebarea care se pune este însă dacă un medic care face o greșeală de interpretare, poate o dată la câteva mii de operații, poate fi găsit vinovat pentru o infracțiune atât de gravă precum uciderea din culpă.
Deocamdată, este vorba de un dosar trimis în instanță de procurori, astfel că până la un verdict final al judecătorilor medicul Nasie Nelu Aman se bucură de prezumția de nevinovăție.
Procesul aflat pe rolul Judecătoriei Suceava și-a consumat deja patru termene, însă este încă departe de o soluție, plus că va urma ulterior, foarte probabil, și un apel și judecarea dosarului și de magistrații Curții de Apel Suceava.
Medicul a precizat în instanță că nu dorește să uzeze de procedura recunoașterii învinuirii. El dorește să se apere, cu argumentele pe care le are, considerându-se nevinovat de infracțiunea care i se impută.
Contactat de reporterii Monitorului de Suceava, dr. Nasie a declarat că deocamdată nu dorește să facă nici un comentariu, ci așteaptă cu încredere atât finalizarea anchetei de la spital, cu privire la scandalul recent al pacientei decedate ca urmare a unei apendicite acute, urmată de peritonită, cât și a procesului legat de operația pe care a efectuat-o în 2009, despre care am relatat detaliat în acest material.