… Că nu-i tot una…

leu să mori / Ori câne-nlănțuit, cum bine zicea poetul. Vorba-i: Steaua nu e echipa „câinilor”, ăia-s alții, care speră să joace la anul cu Barcelona, să fie ei mai cu…Moți! până una, alta, azi e ziua cea mare, de fapt seara. Dintr-un an, vorba lui Neica, „hotărâtor” pentru soarta fotbalului nostru în general, a Stelei în special, cât despre a lui Carlos nici nu vreau să mă gândesc. Dacă ar avea chiloți de tablă, probabil că s-ar auzi până la Suceava zăngănitul lor provocat de tremuratul lui. Ne place sau nu s-o recunoaștem, Carlos este „cheia și lăcata” partidei. Cum bine zicea „Țop” Voinescu, portarul reprezintă 30% din cheia succesului unei echipe. Asta, în general (că ăsta-i gradul lui Voinescu, nu?). La Steaua, cazul particular reprezentat de Carlos înseamnă aproape 90%… șanse de înfrângere. Numai o zi cu adevărat fastă, excepțională, neverosimilă – că nu-mi mai ajung pleonasmele – ar putea transforma panarama în portar. Ceea ce îi dorim cu toții. Se naște însă fireasca întrebare: dacă-l apucă pe Carlos nebunia și trage el una d-aia, ca-n tinerețile lui? Ce face Carlos care, mai mereu, explică după că n-o văzuse în timp util? Să sperăm însă că nici Carlos nu mai e ce-a fost. Și nici Iker Casillas, Beckham, Cassano etc. Din nefericire, pe Robinho nici nu l-au lăsat puterile, nici nu dă semne de apatie, astfel încât Petre Marin, Saban sau care-o fi pe dreapta s-ar cuveni să se echipeze cu măcar un plămân adițional și mai ales cu multă, multă răbdare. În sensul că după ce i-o va da ăsta micu’ și a treia oară printre picioare (simultan trecând pe lângă el ca naveta Discovery pe lângă Logan) să nu-i rupă ambele picioare, că de cartonașe roșii ne-am cam săturat de la intern, nu-i nevoie să le vedem și la internațional. În concluzie: ca fan al Real-ului încă din 1958, diseară voi trăda nobila cauză a regalității și am să țin cu echipa din republica prezidențială România. Dar pun și o condiție: victoria noastră cu 2-1 (da, da, asta am să joc la pariuri!) să-l facă pe Gigi să priceapă că-i bun la fotbal, nu la alegeri. Adică să-l mai auzim spunând și cum o să-i bată el în retur pe francezi, nu doar pe Băsescu în prezidențiale. Hai Steaua!