TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
 
luni, 28 oct 2013 - Anul XVIII, nr. 251 (5458)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,9262 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,08 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video

Ponta confirmă creşterea deficitului bugetar la 2,5% din PIB

Luni, 28 Octombrie 2013 (16:25:52)

Premierul Victor Ponta a confirmat informaţia MEDIAFAX conform căreia deficitul bugetar va creşte, prin rectificare, de la 2,3% din PIB la 2,5% din PIB pentru cofinanţarea programelor europene.

"Vreau să confirm că, în discuţiile pe care ministrul Finanţelor şi ministrul delegat pentru Buget le-au avut cu delegaţia FMI, a Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale, inclusiv bazat pe acest succes oarecum neaşteptat pentru dânşii (creşterea nivelului de absorbţie a fondurilor UE-n.r.) - pentru că tot auziseră în anii trecuţi că o să avem bani europeni şi nu mai credeau nici ei, iată că acum îi avem - pentru a nu afecta restul activităţilor bugetare, vom avea o creştere de 0,2% a deficitului numai pentru cofinanţarea programelor europene. Constatându-se această creştere a plăţilor şi a decontărilor pe fondurile europene, au acceptat să avem o creştere faţă de programul iniţial.", a spus Ponta.

Agenţia MEDIAFAX a anunţat anterior, citând surse oficiale, că rectificarea bugetară va creşte deficitul bugetar de la 2,3% din PIB la 2,5% din PIB, diferenţă pe care experţii FMI o acceptă doar pentru sumele cheltuite suplimentar faţă de programul iniţial pentru cofinanţarea proiectelor cu fonduri europene.

Astfel, deficitul bugetului general consolidat ar putea creşte în acest an de la 14,7 miliarde lei, aşa cum apare în scrisoarea transmisă FMI în luna septembrie, la 15,9 miliarde lei.

Concomitent, autorităţile au convenit cu FMI o uşoară ajustare în jos a prognozei de PIB pentru acest, de la 626,2 miliarde lei la 625,5 miliarde lei, din cauza unui deflator în scădere.

Ministrul bugetului, Liviu Voinea, a declarat în urmă cu câteva zile că scenariul de bază în discuţiile cu FMI include o creştere economică pentru acest an de 2,2%.

Reprezentanţii Ministerului Finanţelor nu au putut fi contactaţi până la ora transmiterii ştirii.

În ultima prognoză publicată de Comisia Naţională de Prognoză, estimarea de PIB pentru acest an a fost realizată pe baza unui deflator de 4,4%, în condiiţiile în care creşterea preţurilor producţiei industriale era prognozată la 4,6% la finele lui 2013 şi 4,7% medie anuală. De asemenea, CNP avea în vedere o inflaţie medie anuală de 4,3% şi o creştere a preţurilor de consum (decembrie/decembrie) de 3,5%.

Potrivit datelor INS, preţurile producţiei industriale au crescut în august faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut cu 0,6%, în timp ce rata anuală a inflaţiei a coborât în luna septembrie la 1,88%, foarte aproape de minimul istoric înregistrat în primăvara anului trecut, când s-a plasat la 1,8%.

Premierul Victor Ponta a anunţat că a doua rectificare bugetară din acest an, programată pentru sfârşitul lunii octombrie, va fi una negativă, precizând că veniturile sunt mai mici cu 3,8 miliarde lei decât se estimase.

Surse oficiale au declarat pentru MEDIAFAX că, după primele nouă luni, veniturile bugetare au fost cu aproximativ 6 miliarde de lei sub estimarea de la începutul anului, din cauza unor performanţe sub aşteptări la nivelul sistemului bancar, provenite şi din modificări ale legislaţiei fiscale, o colectare mai slabă, explicată inclusiv prin procesul de reorganizare a ANAF, şi nerealizarea profitului estimat la BNR.

În urmă cu o lună, premierul arăta că va exista o rectificare de buget în luna octombrie, însă de tipul "luăm bani de la unii şi dăm la alţii", Guvernul neavând niciun "rezervor secret" de fonduri.

Prima rectificare bugetară din acest an a fost avizată de Guvern în luna iulie, cu un PIB mai mare cu 2,6 miliarde de lei, în urcare la 626,2 miliarde lei, şi un deficit majorat de la 2,1% din PIB la 2,3% din PIB, prin folosirea banilor rezervaţi PNDI către alte proiecte.

Atunci, deficitul bugetar pe cash a urcat de la 13,3 miliarde lei la 14,7 miliarde lei. Veniturile bugetului general consolidat pentru acest an au fost revizuite în scădere cu peste 2,2 miliarde lei, prin creşterea veniturilor la nivelul autorităţilor locale, dar scăderi de încasări la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi bugetul instituţiilor finanţate din venituri proprii. Concomitent, cheltuielile totale ale bugetului consolidat au fost calculate atunci în scădere cu 978 milioane lei.

Deficitul bugetului general consolidat a crescut uşor în luna septembrie şi a ajuns după primele nouă luni la 8,1 miliarde de lei, respectiv 1,3% din PIB, nivel ce se menţine în limitele ţintelor politicii bugetare stabilite pentru acest an, potrivit datelor Ministerului Finanţelor.

Deficitul bugetar a urcat în august cu aproape 2 miliarde de lei, la 7,92 miliarde lei, reprezentând 1,27% din PIB.

În primele nouă luni, veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 147,3 miliarde lei, reprezentând 23,5% din PIB, au fost cu 4,4% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Veniturile din impozitul pe profit s-au redus cu 1,3% faţă de perioada similară a anului 2012, ca urmare a reducerii încasărilor de la băncile comerciale, în timp ce sumele virate de firme au crescut cu 2,1%.

Încasările din impozitul pe venit au urcat cu 7,9% datorită creşterii veniturilor salariale, ca urmare a reîntregirii salariilor personalului bugetar, a creşterii punctului de pensie şi a majorării salariului minim de la 1 februarie 2013 şi respectiv 1 iulie 2013.

Faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, veniturile din TVA au avansat cu 4,1%, în condiţiile în care încasările din TVA au crescut cu 4,2%, în timp ce rambursările de taxă au fost cu 5,5% mai mari.

În acelaşi timp, veniturile din accize au fost mai mari cu 2,8% datorită majorării accizei la motorină, bere şi ţigarete, precum şi a influenţei cursului de schimb luat în calcul la plata acestor taxe.

Creşteri semnificative au fost înregistrate la încasările din dividende (+217,7 milioane de lei), taxa pe utilizarea bunurilor (+1816,4 milioane de lei, în principal ca urmare a încasării taxelor de licenţă pentru acordarea drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio), precum şi din sumele din vânzarea certificatelor de emisie (+ 293,7 milioane de lei.).

Încasările din contribuţiile de asigurări sociale au urcat cu 4,7%, susţinute de majorarea veniturilor salariale după reîntregirea salariilor personalului bugetar şi a creşterii salariului minim de la 1 februarie, respectiv 1 iulie.

Veniturile din contribuţiile de asigurări au fost afectate de obligaţia de restituire a contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate către pensionari, dar şi de creşterea în acest an cu 0,5 puncte procentuale a cotei de contribuţii aferentă fondurilor de pensii administrate privat de la 3,5% la 4%.

La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creşteri faţă de anul precedent la veniturile din impozite şi taxe pe proprietate (+8,9 %) şi la venituri nefiscale (+7,7%).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate au continuat evoluţia ascendentă, fiind cu 10,7% mai mari faţă de cele din luna precedentă.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 155,4 miliarde lei, reprezentând 24,8% din PIB, au crescut în termeni nominali cu 4,8% în primele nouă luni faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, dar ca pondere în PIB au scăzut cu 0,4 puncte procentuale.

Cheltuielile de personal au crescut cu 14,7%, ca urmare a reîntregirii salariilor personalului bugetar şi a plăţii obligaţiilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut de asemenea, cu 12,1%, ca urmare a măsurilor legislative şi a resurselor alocate pentru plata arieratelor de către administra locale, precum şi pentru plata arieratelor la spitale.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 19,4 miliarde lei (3,1% din PIB).

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Ponta confirmă creşterea deficitului bugetar la 2,5% din PIB.
 Vizualizări articol: 470 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Ponta confirmă creşterea deficitului bugetar la 2,5% din PIB0.05

Facos Suceava
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Ultima ora

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei