Gabriel MANȚĂ

Am ajuns şi la clipa în care „meciul de care nu ne plictisim niciodată”, adică El Clasico, să ne plictisească! Doar atât să aibă de oferit cele două echipe? Păi atunci nu le văd prea bine la extern, de prin semifinale încolo, dacă vor ajunge la faza aia de Liga Campionilor. Antrenori mai slabi şi mai fricoşi decât ăia care sunt acum la Bayern şi la Chelsea, jucători mai trecuţi sau mai timoraţi. Scumpetea de Bale a pedalat în gol într-o poziţie ciudată pentru el, care făcea cărare cu macheta pe bandă, noroc cu fragedul Neymar că şi-a luat inima în dinţi şi nu l-a mai căutat la fiecare fază pe Messi. Care Messi arată uşor plictisit, s-a maturizat băiatul şi nu-i mai arde de giumbuşlucuri. Ronaldo pare încă în vână, doar că îi lipseşte cineva, Oezil îi zice. Până la urmă a învins Barcelona, mai mult sau mai puţin meritat, dar hai să stăm strâmb şi să judecăm drept: s-au întâlnit cel mai bun argentinian şi cel mai bun brazilian cu omologii lor din Portugalia şi Ţara Galilor, cine era să câştige?! Ancelotti s-a găsit să facă improvizaţii chiar la acest meci, plus că l-a lăsat pe bancă pe Benzema, de parcă îl mai avea ca alternativă pe Higuain. Nu, Realul are dubluri pe post în acest sezon doar pentru Ronaldo (100 de milioane pentru asta!) şi pentru Casillas ! Şi apropo de Casillas, nu pot în ruptul capului să înţeleg cum de este acesta exclus din ecuaţia titularizării, aruncându-i-se ciosvârta grupelor din Liga Campionilor. E adevărat, există Diego Lopez, un portar bun în absolut, unul care n-a avut oportunităţile lui Casillas, dar în loc să se creeze emulaţie, se acumulează frustrări.

Ca o curiozitate statistică, la pauză era 0-0 la... cornere! Acelaşi scor ar fi putut fi şi la goluri dacă Neymar nu găsea tunelul acela prin doi fundaşi madrileni. În repriza a doua a fost sclipirea lui Alexis Sanchez pentru 2-0, în timp ce Realul a oftat la bara trăznită de Benzema şi a strigat la bruscarea lui Ronaldo în careu. Iar când s-a bucurat, nu s-a mai putut bucura de tot.