Dobânda cerută de cămătari era denumită "prăjitură", "fentă" sau "şpagă"

Procentul reprezentând dobânda se stabilea la momentul acordării împrumutului şi rămânea de regulă fix, fără a interveni modificări în sensul majorării acestuia. Au existat însă şi situaţii în care, dacă debitorul nu restituia suma împrumutată şi camăta la data scadenţei, îi era impusă o sumă suplimentară pe care trebuie să o achite cu titlu de dobândă, se arată într-un comunicat de presă al Parchetului Capitalei şi Poliţiei Române remis, marţi, agenţiei MEDIAFAX.

"Asupra împrumuturilor cu dobândă se instituia, de regulă, o garanţie care putea fi reală (deposedarea debitorului de un bun de valoare, de principiu un autoturism, care este lăsat cămătarului) sau personală (angajamentul pe care o altă persoană şi-l asuma faţă de cămătar, de a restitui în locul debitorului suma împrumutată şi camăta, în cazul în care el însuşi nu ar executa-o la termen)", au precizat anchetatorii.

Persoanele care împrumutau bani trebuiau să-şi achite datoria la termenul şi în condiţiile impuse de cămătari sau convenite cu aceştia. Astfel, dacă cei care împrumutau bani câştigau la jocurile practicate în cazinouri sau obţineau într-un termen sumele necesare, trebuiau să restituie banii şi dobânda în aceeaşi seară sau cel mai târziu în zilele următoare.

Dacă cei care împrumutau bani stabileau cu cămătarii să îi restituie la un interval mai mare de timp, de regulă câteva luni, aceştia erau obligaţi să achite lunar o sumă de bani reprezentând camăta, până la plata întregii datorii.

"Când cel care împrumuta banii şi debitorul stabileau un termen al restituirii situat la un interval de câteva zile, dobânda stabilită într-un procent fix pentru fiecare zi de întârziere se achita la aceeaşi dată împreună cu suma împrumutată. Suma împrumutată şi dobânda exprimată în euro sau în lei se achita la termenul convenit de părţi, fără ca în perioada intermediară să aibă loc vreo prestaţie bănească din partea debitorului", au precizat anchetatori.

Sumele de bani obţinute în acest fel erau rulate de către cămătari şi "investite" în noi împrumuturi acordate altor persoane, potrivit surselor citate.

Membrii grupărilor Caran, Duduianu şi Vancică au fost duşi la audieri în urma unor percheziţii la 40 de adrese din Bucureşti şi judeţele Ilfov, Ialomiţa şi Dâmboviţa.

Percheziţiile au fost făcute într-un dosar în care Parchetul Tribunalului Bucureşti a dispus, în cursul lunii mai, începerea urmăririi penale faţă de 17 persoane, pentru cămătărie, spălare a banilor, şantaj şi tâlhărie.

"Activitatea infracţională a constat, în principal, în acordarea de împrumuturi cu camătă, respectiv sume mari de bani (de nivelul miilor, zecilor şi chiar sutelor de mii de euro) pentru perioade scurte de timp (dobânda depăşind în unele situaţii suma împrumutată), către persoane care practică jocuri de noroc la cazinouri, iar în cazurile în care sumele nu erau restituite la termen învinuiţii exercitau presiuni (inclusiv ameninţări cu acte de violenţă fizică) în acest sens", se arată într-un comunicat de presă al Parchetului Capitalei şi Poliţiei Române.

Potrivit unor surse din Poliţie, printre cei ridicaţi, marţi dimineaţă, de anchetatori sunt Aurel, Emil şi Costel Răducanu, cunoscuţi în lumea interlopă ca "fraţii Caran", şi pe Licuţă Udilă, liderul clanului Vancică.

În urma percheziţiilor, anchetatorii au sigilat pentru verificări aproximativ zece autoturisme de lux care ar fi fost lăsate gaj de persoanele care împrumutau bani de la aceştia. Unele dintre maşinile indisponibilizate de anchetatori erau conduse de cămătari şi au dat de bănuit în momentul în care poliţiştii şi procurorii au constatat că acestea nu le aparţineau lor, ci altor persoane, au precizat sursele citate.