Leonard Orban confirmă anularea Consiliului JAI şi amânarea deciziei privind Schengen

"Vă pot confirma că reuniunea a fost anulată şi toate subiectele aflate pe agendă au fost reprogramate pentru următoarea reuniune, de pe 25 octombrie", a declarat Orban.

Întrebat care au fost considerentele care au dus la anularea acestei reuniuni, Orban a arătat că decizia a fost luată de preşedinţia cipriotă a Consiliului UE, cu consultarea statelor membre, în condiţiile în care "nu s-au întrunit toate elementele pentru lărgirea spaţiului Schengen".

"E posibil ca, în condiţiile în care nu s-au întrunit toate elementele pentru lărgirea spaţiului Schengen, să fi fost luată această decizie. E o decizie care se ia de către preşedinţia Consiliului, cu consultarea statelor membre", a precizat Orban.

De asemenea, întrebat dacă sunt şi alte ţări UE care s-au alăturat Olandei în opoziţia pentru intrarea României şi Bulgariei în Schengen, Orban a arătat că au fost nişte semnale din partea Germaniei şi e posibil să mai fie vorba şi de alte state.

"Sunt nişte semnale de exemplu din partea Germaniei şi e posibil să fi fost şi alte state membre, dar nu sunt la curent în momentul de faţă", a afirmat ministrul Afacerilor Europene.

Totodată, el a mai arătat că este "prematură" anticiparea modului în care va decurge dezbaterea la următoarea reuniune a Consiliului JAI cu privire la aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, în condiţiile în care Olanda a solicitat progrese ale celor două ţări în cadrul MCV, iar următorul raport pe MCV al Comisiei privind România a fost anunţat de Comisie "spre sfârşitul acestui an".

"Deocamdată, subiectul este programat pentru agenda următoarei reuniuni din octombrie şi e prematur să ne pronunţăm dacă va fi o simplă dezbatere sau va fi şi cazul luării unei decizii privind intrarea în Schengen. Este prematur să spunem ce se va întâmpla pe 25 octombrie", a mai afirmat Orban.

Consiliul JAI, programat pentru 19-20 septembrie, care trebuia să ia o decizie privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen a fost anulat, au declarat anterior, pentru MEDIAFAX, surse oficiale.

Conform surselor citate, aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen era singurul subiect important pe agenda reuniunii programate săptămâna viitoare.

În condiţiile menţinerii opoziţiei Olandei, precum şi a nuanţării poziţiilor Germaniei şi Belgiei, care consideră necesară aşteptarea raportului suplimentar privind MCV de la finalul acestui an, s-a decis de către preşedinţia cipriotă a UE anularea acestei reuniuni.

Decizia anulării reuniunii de săptămâna viitoare a fost luată luni seară, au precizat aceleaşi surse.

În 4 septembrie, preşedintele Traian Băsescu a susţinut, la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române, că aliaţii şi prietenii României nu au motive să respingă aderarea ţării noastre la Schengen, el precizând că argumentul este că, deşi politicienii şi-au asumat acţiuni "ilegale", instituţiile statului de drept au funcţionat "corect".

"Aliaţii şi prietenii noştri nu au motive să ne respingă intrarea în Schengen. Proba este că instituţiile statului de drept au funcţionat chiar dacă politicienii şi-au asumat acţiuni ilegale. Este un punct de vedere pe care vă rog pe toţi ambasadorii să îl susţineţi", a spus Băsescu, care a precizat că "greşelile oamenilor politici nu pot să ducă la anularea drepturilor pe care românii le aveau".

Şeful statului a mai spus că faptul că instituţiile statului au reuşit să pună sub control funcţionarea şi abordările politicului nu justifică o sancţionare a României, nici din punct de vedere al intrării în Schengen, nici din punct de vedere al creşterii exigenţei în ceea ce priveşte derularea, finanţarea de către UE a Programelor operaţionale regionale.

În aceeaşi zi, şeful Departamentului Schengen din Ministerul de Interne, Marian Tutilescu, declara că, din punctul său de vedere, România are toate şansele să fie acceptată în Spaţiul Schengen.

Chestorul şef Marian Tutilescu a explicat presei că din cele 11 cerinţe principale ale Uniunii Europene, au fost îndeplinte zece, în timp ce ultima ţine exclusiv de competenţele Parlamentului, care, de altfel, a intrat luni în sesiune şi care "va avea, probabil, în vedere şi aceste probleme".

Tutilescu a declarat că, în momentul de faţă sunt luate în calcul "două vulnerabilităţi" venite din partea Germaniei şi Olandei, însă speră ca, până în momentul în care raportul va ajunge pe masa Comisiei Europene, cele două state să-şi schimbe poziţia.