miercuri, 5 sep 2012 - Anul XVII, nr. 207 (5112)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,949 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta5,0469 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video

CSM:Dacă separaţia puterilor în stat nu este în mod clar conturată, justiţia nu mai e putere în stat

Miercuri, 5 Septembrie 2012 (19:36:44)

Dacă separaţia puterilor în stat nu este în mod clar conturată, atunci realitatea socială este incertă, iar puterea judecătorească nu mai este putere în stat, ci doar o funcţie în stat, astfel că separaţia nu mai este a puterilor, ci a funcţiilor în stat, afirmă Consiliul Superior al Magistraturii.

În urma manifestărilor din 1 septembrie de la Sfântu Gheorghe, Plenul CSM a admis, miercuri, cererea de apărare a independenţei sistemului judiciar şi a magistraţilor "în înfăptuirea şi realizarea actului de justiţie ca urmare a criticilor aduse hotărârii judecătoreşti pronunţată de Judecătoria Buzău în dosarul penal 13020/200/2011", prin care au fost condamnate persoane pentru modul abuziv de retrocedare a Colegiului "Székely Mikó" din Sf. Gheorghe.

Potrivit CSM, legea trebuie să prevadă sancţiuni împotriva persoanelor care încearcă să influenţeze judecătorii într-un mod nepotrivit atunci când comentează deciziile judecătoreşti, orice altă organizaţie, instituţie ori entitate trebuie să evite criticile care ar submina independenţa puterii judecătoreşti sau ar slăbi încrederea publicului în justiţie.

"Într-un stat de drept nimeni şi cu atât mai mult un reprezentant al puterii politice nu are dreptul să extrapoleze nemulţumirile referitoare la instrumentarea unei anumite cauze, asupra întregului sistem judiciar. În măsura în care se procedează astfel, persoana care face aceste afirmaţii aduce, inevitabil, atingere principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat cu consecinţa afectării prestigiului justiţiei şi implicit a independenţei şi reputaţiei profesionale a magistraţilor", afirmă CSM.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat, miercuri, rezultatele verificărilor efectuate de Inspecţia Judiciară cu privire la apărarea independenţei sistemului judiciar şi a magistraţilor în înfăptuirea şi realizarea actului de justiţie.

Luni, 3 septembrie, conducerea Consiliului Superior al Magistraturii a solicitat Inspecţiei Judiciare efectuarea verificărilor cu privire la apărarea independenţei sistemului judiciar şi a magistraţilor în înfăptuirea şi realizarea actului de justiţie, ca urmare a criticilor aduse hotărârii judecătoreşti pronunţată de Judecătoria Buzău în dosarul penal nr. 13020/200/2011.

CSM a apreciat că, în speţă, criticile aduse unei hotărâri judecătoreşti şi demersului parchetului de trimitere în judecată pot reprezenta o presiune la adresa justiţiei, atât din perspectiva procurorilor care au sesizat instanţele de judecată, cât şi din perspectiva judecătorilor care vor fi învestiţi în soluţionarea cauzei în căile de atac, precum şi faptul că o hotărâre judecătorească nedefinitivă poate fi criticată doar prin intermediul căilor de atac. În consecinţă, s-a solicitat efectuarea verificărilor necesare pentru a se stabili în ce măsură elementele de mesaj public sus-menţionate au aptitudinea de a aduce atingere independenţei magistraţilor în înfăptuirea actului de justiţie.

În urma verificărilor Inspecţiei Judiciare efectuate au fost reţinute următoarele aspecte:

1. Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov s-a dispus trimiterea în judecată a mai multor inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, iar prin sentinţa penală a Judecătoriei Buzău s-a dispus condamnarea acestora la pedepse cu închisoarea, precum şi radierea dreptului de proprietate a Eparhiei Reformate din Ardeal cu privire la un imobil situat în municipiul Sfântu Gheorghe. În urma pronunţării acestei hotărâri, bisericile istorice maghiare, cu susţinerea unor formaţiuni politice maghiare şi a unor organizaţii civice, au organizat în oraşul Sfântu Gheorghe, la data de 01.09.2012, o amplă manifestaţie, pe parcursul căreia au fost exprimate puncte de vedere şi critici cu privire la activitatea organelor judiciare;

2. Din analiza declaraţiilor, a luărilor de poziţie şi a punctelor de vedere exprimate de liderii politici şi nu numai, ulterior pronunţării sentinţei penale de către Judecătoria Buzău, dar şi cu ocazia manifestării publice din data de 1 septembrie 2012, s-a constat că acestea au pus în discuţie, pe de o parte, limitele discursului politic în raport cu autoritatea judecătorească (A), iar, pe de altă parte, limitele în care poate fi analizată o hotărâre judecătorească pronunţată într-un dosar aflat în curs de soluţionare (B).

CSM menţionează că cele două aspecte, discursul politic şi critica adusă hotărârii judecătoreşti, datorită specificului cauzei de faţă, se întrepătrund. Pentru coerentă expunere a situaţiei inspectorii judiciari au apreciat că se impune analiza distinctă a celor două aspecte menţionate.

A. Limitele libertăţii discursului politic în raport cu activitatea instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor: Articolul 1 pct. (4) din Constituţia României consacră expres principiul separaţiei puterilor legislativă, executivă şi judecătorească.

De principiu, dacă separaţia puterilor în stat nu este în mod clar conturată, atunci realitatea socială este incertă, iar puterea judecătorească nu mai este putere în stat, ci doar o funcţie în stat, astfel că separaţia nu mai este a puterilor, ci a funcţiilor în stat.

Acestea sunt motivele pentru care, dacă funcţia şi rolul puterii judecătoreşti sunt diminuate, statul pierde calitatea de stat de drept cu toate consecinţele şi implicaţiile socio-economice ce decurg din aceasta.

În contextul în care afirmaţiile şi acuzele provin de la personalităţi publice, angrenate în viaţa politică, aşadar de la reprezentanţii unor formaţiuni politice, aceste afirmaţii şi acuze dobândesc în mod direct şi inevitabil un pronunţat caracter politic. Din acest moment, factorul politic este cel care interferează cu activitatea unei alte puteri în stat, şi anume autoritatea judecătorească.

Astfel, afirmaţiile de genul celor emise în spaţiul public în legătură cu hotărârea pronunţată de Judecătoria Buzău, sunt de natură a induce faptul că hotărârea unei instanţe judecătoreşti este pronunţată în mod intenţionat şi necinstit împotriva minorităţii maghiare, având la bază intenţia de compromitere a unui politician care anterior a adus servicii acestei comunităţi.

De asemenea, poziţia publică potrivit căreia "DNA a intentat acţiune în justiţie pentru abuz împotriva interesului public, în legătură cu retrocedarea Colegiului «Székely Mikó»…" vine să se situeze pe aceleaşi coordonate ale depăşirii limitelor discursului politic.

Tocmai pentru a evita acest gen de discurs care reprezintă pericolul de a interfera cu activitatea specifică a unei alte puteri în stat, Convenţia de la Havana pentru prevenirea crimei şi tratamentul delicvenţilor, adoptată la Congresul VIII al ONU (pct. 4), prevede că "statele veghează ca procurorii să-şi îndeplinească atribuţiile profesionale în deplină libertate, fără a face obiectul unor intimidări, hărţuiri, fără a suferi ingerinţe nefondate şi fără a li se angaja, în mod nejustificat, responsabilitatea civilă, penală sau de altă natură".

În Recomandarea (2000)19 a Comitetului de Miniştri al statelor membre privind rolul urmăririi penale în sistemul de justiţie penală, adoptată la data de 06 octombrie 2000 la cea de-a 724-a reuniune a delegaţiilor miniştrilor, la pct. (11) din capitolul "Relaţia dintre procurorii publici şi puterea executivă şi legislativă” se prevede că „statele trebuie să ia măsurile adecvate pentru a asigura că procurorii publici îşi pot efectua îndatoririle şi responsabilităţile profesionale fără intervenţie nejustificată sau expunere la responsabilitatea civilă, penală sau de alt tip".

În raport de aspectele analizate, se poate aprecia că, prin afirmaţiile emise în spaţiul public, este afectată nu numai imaginea unei instanţei judecătoreşti ori a unităţii de parchet care a instrumentat dosarul în faza de urmărire penală, ci şi imaginea sistemului judiciar în ansamblul său.

Într-un stat de drept nimeni şi cu atât mai mult un reprezentant al puterii politice nu are dreptul să extrapoleze nemulţumirile referitoare la instrumentarea unei anumite cauze, asupra întregului sistem judiciar.

În măsura în care se procedează astfel, persoana care face aceste afirmaţii aduce, inevitabil, atingere principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat cu consecinţa afectării prestigiului justiţiei şi implicit a independenţei şi reputaţiei profesionale a magistraţilor.

B. Limitele în care poate fi analizată o hotărâre judecătorească pronunţată într-un dosar aflat în curs de soluţionare.

În conformitate cu prevederile art. 2 alin. 3 din Legea 303/2004, judecătorii sunt independenţi, se supun numai legii şi trebuie să fie imparţiali.

Astfel, prin raportare la factorii de presiune ce o pot influenţa, independenţa a fost definită ca fiind capacitatea magistratului de a decide măsuri, conform legii, fără nicio intervenţie (influenţă) externă, capacitatea de a conştientiza factorii externi ce influenţează sau creează aparenţa unei influenţe, precum şi capacitatea de a respinge factorii de natură externă ce influenţează sau creează aparenţa unei influenţe.

Independenţa judecătorilor este o condiţie obligatorie pentru existenţa statului de drept şi garanţia fundamentală a unui proces echitabil. Această independenţă nu este însă o prerogativă sau un privilegiu în propriul interes al judecătorilor, ci în interesul statului de drept şi al celor care caută şi doresc înfăptuirea justiţiei.

Conform Recomandării CM/Rec(2010)12 a Comitetului de Miniştri către statele membre cu privire la judecători: independenţa, eficienţa şi responsabilităţile - scopul independenţei, astfel cum este prevăzut în articolul 6 al Convenţiei, este de a garanta fiecărei persoane dreptul fundamental de a fi examinat cazul său în mod echitabil, având la bază doar aplicarea dreptului şi fără nicio influenţă nepotrivită. De aceea, independenţa individuală a judecătorilor este garantată de independenţa sistemului judiciar în ansamblul său.

Independenţa judecătorilor este un aspect fundamental al statului de drept şi trebuie să fie considerată ca o garanţie a libertăţii, a respectării drepturilor omului şi a aplicării imparţiale a legii, astfel că trebuie luate toate măsurile necesare pentru a respecta, a proteja şi a promova independenţa şi imparţialitatea judecătorilor.

Legea trebuie să prevadă sancţiuni împotriva persoanelor care încearcă să influenţeze judecătorii într-un mod nepotrivit atunci când comentează deciziile judecătoreşti, orice altă organizaţie, instituţie ori entitate trebuie să evite criticile care ar submina independenţa puterii judecătoreşti sau ar slăbi încrederea publicului în justiţie. De asemenea, acestea ar trebui să evite acţiuni ce pot pune sub semnul întrebării intenţia lor de a respecta deciziile judecătorilor, altele decât cele prin care îşi manifestă intenţia lor de a formula o cale de atac.

Având în vedere că imparţialitatea şi independenţa judecătorilor sunt asigurate nu numai prin eliminarea intervenţiilor directe pe parcursul soluţionării unei cauze, ci şi prin garantarea independenţei sistemului judiciar în ansamblul său, condiţie necesară asigurării dreptului la un proces echitabil, în acest scop trebuie eliminată orice intervenţie inadecvată a celorlalte puteri în activitatea de judecată.

Toate principiile enumerate au pe deplin corespondent în Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, care la art. 2 alin. (4) prevede că orice persoană, organizaţie, autoritate sau instituţie este datoare să respecte independenţa judecătorilor.

Prin prisma celor expuse, dispoziţiile luate de preşedintele completului de judecată constituie interpretarea şi aplicarea normelor procedurale incidente în cauză, soluţia adoptată având la bază aprecierea suverană a instanţei asupra concludenţei probelor ce au fost administrate în cursul procedurii judiciare.
Din acest punct de vedere, justeţea măsurilor luate se verifică tot în cadrul jurisdicţional, prin intermediul căilor de atac, prevăzute şi exercitate, conform legii.

Legat de modul concret de soluţionare a cauzei, respectiv soluţia dispusă, în conformitate cu art. 17 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, hotărârile judecătoreşti pot fi desfiinţate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege şi exercitate conform dispoziţiilor legale.

De asemenea, art. 97 alin. 2 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, dispune în sensul că exercitarea dreptului de sesizare a CSM nu poate pune în discuţie soluţiile pronunţate prin hotărârile judecătoreşti, care sunt supuse căilor legale de atac.

În acest mod au şi procedat părţile din dosarul nr. 13020/200/2011 al Judecătoriei Buzău, formulând recurs împotriva hotărârii pronunţată în primă instanţă, motiv pentru care, în prezent, cauza penală se află pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, cu termen de judecată la data de 05.10.2012.

În concluzie inspectorii judiciari au apreciat că:

Deşi scopul declarat al organizatorilor manifestaţiei din data de 1 septembrie 2012 nu a fost acela de a se pune presiune asupra justiţiei, din conţinutul declaraţiilor şi al luărilor de poziţie a rezultat punerea în discuţie şi contestarea, pe de o parte, a demersului Parchetului de trimitere în judecată a inculpaţilor, iar pe de altă parte, a hotărârii pronunţate de instanţa de judecată;

Prin natura şi amploarea criticilor aduse actului de justiţie, respectiv prin aprecieri care induc faptul că instanţele judecătoreşti ar putea pronunţa hotărâri împotriva intereselor uneia dintre minorităţile naţionale, au fost încălcate limitele libertăţii discursului politic în raport cu activitatea instanţelor judecătoreşti;

Discursul public analizat a încălcat şi limitele în care poate fi analizată o hotărâre judecătorească penală nedefinitivă, ignorând faptul că, în conformitate cu art. 17 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, hotărârile judecătoreşti pot fi desfiinţate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege şi exercitate conform dispoziţiilor legale;

Prin discursurile publice, cu caracter politic din data de 1 septembrie 2012, care au pus în discuţie legalitatea activităţii organelor judiciare, s-a adus atingere principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat cu consecinţa afectării independenţei sistemului judiciar şi a independenţei şi reputaţiei profesionale a magistraţilor;

Afirmaţiile de genul celor analizate în cuprinsul discursurilor publice au avut rolul de a induce o presiune nejustificată asupra activităţii magistraţilor, cu atât mai mult cu cât procesul este în curs de desfăşurare, aflându-se în faza de soluţionare a recursului.

Prin declaraţiile organizatorilor manifestaţiei publice s-a adus atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său şi a independenţei magistraţilor în înfăptuirea şi realizarea actului de justiţie;

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii analizând rezultatul verificărilor, a reţinut că, discursurile publice de genul celor emise în spaţiul public, în legătură cu hotărârea pronunţată de Judecătoria Buzău în dosarul penal 13020/200/2011, sunt de natură a aduce atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său şi a independenţei magistraţilor în înfăptuirea şi realizarea actului de justiţie şi, considerând întemeiată cererea de apărarea independenţei sistemului judiciar şi a magistraţilor în înfăptuirea şi realizarea actului de justiţie, a procedat la admiterea ei.

În 1 septembrie, aproximativ 25.000 de maghiari, între care sute de preoţi, au participat, la Sfântu Gheorghe, la protestul organizat faţă de sentinţa în cazul retrocedării Colegiului "Székely Mikó" din municipiu, scopul acţiunii fiind acela de a semnala că decizia instanţei ar putea fi un precedent periculos.

Manifestarea, denumită "Ziua Dreptăţii", a fost organizată de bisericile istorice maghiare, cu susţinerea formaţiunilor politice maghiare şi a organizaţiilor civice, potrivit organizatorilor scopul acesteia nefiind acela de a se pune presiune asupra justiţiei, ci de a protesta faţă de o "nedreptate" şi de a atrage atenţia asupra faptului că această decizie ar putea fi un precedent periculos ce poate duce la renaţionalizarea oricărui imobil restituit legal cultelor religioase.

În decembrie 2010, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) Braşov i-au trimis în judecată, pe Marko Attila-Gabor, în prezent secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice, Marosan Tamas, reprezentant al Eparhiei Reformate din Ardeal, şi Silviu Clim, fost consilier juridic în cadrul Ministerului Justiţiei, acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave.

Procurorii au stabilit că, în 2002, cei trei au făcut parte din comisia specială de restituire a unor bunuri imobile care au fost ale comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, înfiinţată în baza OUG 83/1999.

Potrivit procurorilor, cei trei acuzaţi au întocmit, în 14 mai 2002, o notă de constatare în care au arătat, contrar realităţii, că un imobil situat în municipiul Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna, a fost proprietatea Bisericii Reformate din Sfântu Gheorghe şi l-au restituit Eparhiei Reformate din Ardeal. Imobilul în discuţie a avut destinaţia de şcoală din momentul edificării construcţiei şi includea două instituţii de învăţământ: Liceul Teoretic "Szekely Miko" Sfântu Gheorghe şi Liceul Teologic Reformat.

Această retrocedare a fost posibilă cu încălcarea atribuţiilor celor trei inculpaţi în cadrul comisiei, având competenţe în privinţa examinării legalităţii cererilor de restituire, de analizare a documentelor depuse în susţinerea cererilor şi de adoptare a deciziilor în concordanţă cu aceste documente, susţineau procurorii.

De asemenea, în cursul lunii aprilie 2002, Ministerul Administraţiei Publice stabilise că imobilul respectiv nu putea fi retrocedat în baza OUG 83/1999. În principal, retrocedarea s-a făcut în baza unui extras de carte funciară nevalabil, emis în 1990, cât şi a Cărţii Funciare care nu avea traducere autorizată în limba română, documente care fuseseră depuse în fotocopie de Eparhia Reformată din Ardeal.

Prin aceste fapte, acuzaţii ar fi prejudiciat statul român cu aproximativ 1.300.000 de euro, reprezentând valoarea imobilului.

Recent, magistraţii Judecătoriei Buzău l-au condamnat pe Marko Attila-Gabor la trei ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.

Marosan Tamas a fost, de asemenea, condamnat la trei ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, în timp ce Silviu Clim a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru aceeaşi acuzaţie, instanţa stabilind în cazul acestuia un termen de încercare de cinci ani. Pe perioada termenului de încercare, Clim trebuie să respecte o serie de interdicţii şi obligaţii stabilite de instanţă, între acestea să nu poarte arme sau să nu săvârşească noi infracţiuni.

Totodată, Judecătoria Buzău a dispus confiscarea specială de la Eparhia Reformată din Ardeal a sumei de 1.137.856 de lei.

Decizia instanţei buzoiene nu este definitivă, recursul în acest caz urmând să fie judecat la Curtea de Apel Ploieşti, primul termen fiind stabilit pentru 5 octombrie.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului CSM:Dacă separaţia puterilor în stat nu este în mod clar conturată, justiţia nu mai e putere în stat.
 Vizualizări articol: 480 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
CSM:Dacă separaţia puterilor în stat nu este în mod clar conturată, justiţia nu mai e putere în stat0.05

Facos Suceava
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Ultima ora

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei