Băsescu a promulgat Legea de ratificare a Tratatului de stabilitate fiscală

"Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a semnat miercuri, 13 iunie a.c., Decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare între Regatul Belgiei, Republica Bulgaria, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Irlanda, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat de Luxemburg, Ungaria, Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, România, Republica Slovenia, Republica Slovacia, Republica Finlanda şi Regatul Suediei, semnat la Bruxelles, la 2 martie 2012", informează un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

Preşedintele declara pe 7 martie că recomandarea sa este ca Parlamentul să adopte cât mai repede şi în integralitat Tratatul de stabilitate fiscală, pe care el l-a semnat la Bruxelles.

El a evidenţiat atunci că Tratatul nu va intra în vigoare decât în ultimă instanţă la 1 ianuarie 2013, fiind foarte probabilă ratificarea lui mai devreme din partea a 12 state din zona euro. "Rugămintea mea este să îl ratificăm repede, pentru că va fi un semnal al voinţei politice (...) Este, cred eu, abordarea pe care trebuie să o avem, pentru că ea sună ca o asumare, îmi asum să fiu un bun european, să am o economie performantă, să fiu responsabil cu cheltuirea banului public. O astfel de asumare va face din România o ţară nu numai respectată, ci care îşi creează şi premisele să devină performantă (...) Cred că tratatul este un pas înainte, pe care România nu are dreptul să îl facă pe jumătate, trebuie să contribuim la consolidarea europeană", a spus preşedintele.

Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, declara în plenul Parlamentului de la Bucureşti, pe 25 aprilie, că o ratificare rapidă a Tratatului de stabilitate fiscală de către România este "crucială".

Plenul reunit a votat, marţi, adoptarea proiectului de lege de ratificare a Deciziei Consiliului European privind modificarea Tratatului UE pentru instituirea mecanismului de stabilitate a Zonei euro, care fusese solicitată, vineri, de preşedintele Traian Băsescu.

Proiectul de lege a primit 307 de voturi "pentru", un vot "împotrivă" şi o abţinere.

Preşedintele Băsescu a adresat vineri, o scrisoare preşedinţilor Camerelor Parlamentului, solicitând adoptarea "cât mai urgent posibil" a proiectului de lege de ratificare a Deciziei Consiliului European privind modificarea Tratatului UE pentru instituirea mecanismului de stabilitate a zonei euro.

Conform procedurilor, documentul trebuie ratificat de cel puţin 12 parlamente ale unor state membre pentru a putea fi aplicat.

Astfel, Tratatul va intra în vigoare la 1 ianuarie 2013, după ce va fi fost ratificat de cel puţin 12 state contractante din zona euro sau în prima zi a lunii următoare ratificării de către cel de-al 12-lea state membru al zonei euro, aplicându-se data care intervine mai întâi.

Tratatul prevede obligaţia de a menţine un deficit structural ce nu poate depăşi obiectivul naţional pe termen mediu, stabilit pentru fiecare stat membru în parte, cu o limită inferioară de 0,5% din PIB, la preţurile pieţei. În cazul în care nivelul datoriei publice este semnificativ sub 60% din PIB şi nu există riscuri privind sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice, deficitul structural poate să ajungă la circa 1% din PIB.

Deficitul bugetar ciclic maxim plus cel structural trebuie să se încadreze în limita de 3% din PIB.

În cazul în care se înregistrează abateri faţă de aceste nivele, se va declanşa automat un mecanism de corecţie, ce trebuie introdus în legislaţia naţională de fiecare stat membru, la fel ca şi aşa-zisa "regulă de aur", privind limitarea deficitului structural. Dacă un stat membru nu transpune aceste două prevederi în legislaţia naţională, poate fi sesizată Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Nerespectarea deciziei acestei instanţe poate duce la o sancţiune financiară de maximum 0,1% din PIB-ul ţării respective.