Peste 35 la sută dintre femei au avut cel puţin un avort - sondaj

Potrivit IPP, "femeile din eşantionul cercetării, reprezentative la nivel naţional, au în general un nivel scăzut de educaţie sexuală, respectiv în domeniul sănătăţii reproducerii şi cunosc foarte puţin despre efectele folosirii mijloacelor de contracepţie".

"În locul asumării de responsabilităţi pe baza accesării cât mai multor informaţii, ele aşteptă ca statul să facă mai mult. 46 la sută din respondentele la sondaj pretind că nu ar fi îngrijorate că ar putea rămâne însărcinate fără să îşi dorească", se arată în documentul citat.

Astfel, potrivit răspunsurilor primite, 36 la sută dintre femei au avut cel puţin un avort. Totodată, o femeie din patru cu vârste peste 33 ani a declarat că a făcut cel puţin un avort.

Specialiştii spun că numărul femeilor cu vârste cuprinse între 18 - 32 de ani care au făcut întreruperi de sarcină este în scădere faţă de cercetări similare din anii precedenţi.

Autorii studiului consideră că îngrijorător pentru responsabilitatea fiecăreia faţă de controlul stării de sănătate este şi procentul de 47 la sută al celor care spun că au făcut un control ginecologic mai rar de o dată pe an.

"Mai grav, cinci la sută spun că nu au fost niciodată la un control de specialitate, ceea ce este îngrijorător pentru starea de sănătate a femeilor, de unde şi incidenţa tot mai mare a cazurilor de cancer de col uterin", apreciază şeful Clinicii de Obstetrică şi Ginecologie de la Spitalul Elias din Bucureşti, profesor doctor Radu Vlădăreanu.

IPP consideră că nivelul scăzut de educaţie privind sănătatea reproducerii ar trebui să stea în atenţia autorităţilor executive şi a parlamentarilor care iniţiază idei privind limitarea întreruperilor de sarcină prin măsuri administrative.

Deşi majoritatea femeilor (67 la sută) pretind că ştiu suficient în legătură cu metodele de prevenire a sarcinilor nedorite dar că nu le folosesc (48 la sută nu folosesc prezervativ, 56 la sută nu folosesc anticoncepţionale), 52 la sută afirmă că au auzit despre reacţii adverse pe care anticoncepţionalele orale le-ar produce.

"Ca medic specialist în endocrinologie, recomand femeilor să se documenteze şi să caute informaţii de la specialist. Din păcate, în acest moment ele susţin că accesează informaţii de specialitate prin faptul că urmăresc la televizor un pretins specialist sau folosesc părerile unor cunoştinţe care la rândul lor au fost la medic pentru propria problemă", a arătat conferenţiar doctor Cătălina Poiană, de la Institutul de Endocrinologie "C.I. Parhon" din Bucureşti.

Iniţiatorii sondajului afirmă că dovada faptului că femeile nu au cunoştinţele necesare în acest domeniu vine şi din procentul aproape egal al celor care fie consideră că folosirea unui mijloc contraceptiv nu a avut niciun efect asupra vieţii de cuplu (50 la sută), fie că a îmbunătăţit-o (47 la sută). Totodată, 12 la sută dintre femei cred în prezent că partenerii lor nu ar fi de acord ca acestea să folosească anticoncepţionale.

Cercetarea lansată de IPP este finanţată cu sprijinul Merck Sharp & Dohme (MSD) România şi s-a desfăşurat în perioada 28 februarie - 10 martie 2012 prin operatorii IPP Data Research, pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia de femei cu vârste cuprinse între 18 şi 49 ani, având o eroare tolerată de +/-3 la sută.

Ministerul Sănătăţii consideră utilă consilierea femeii care doreşte să facă avort, aşa cum se obişnuieşte în multe ţări europene, însă nu poate interzice această intervenţie, întrucât ar fi încălcate drepturile pacientului, declara recent secretarul de stat Cristian Irimie.

"Considerăm util ca medicii să stea de vorbă cu femeile care ar vrea să facă avort, înainte de intervenţie. Să le explice în ce constă intervenţia şi care sunt riscurile aferente. Să le dea un timp în care să reflecteze asupra deciziei privind întreruperea sarcinii, să discute cu soţul sau cu familia, cu cei apropiaţi", a spus secretarul de stat.

Totodată, Irimie a subliniat că nimeni nu poate interzice unei femei să facă întrerupere de sarcină, după ce a fost consiliată, întrucât ar fi încălcat dreptul pacientului.

Secretarul de stat a făcut aceste precizări după ce deputaţii Sulfina Barbu şi Marius Dugulescu au iniţiat un proiect de lege pentru înfiinţarea, funcţionarea şi organizarea cabinetelor de consiliere pentru criza de sarcină.

Potrivit iniţiatorilor, România se confruntă cu o acută lipsă de informare şi educaţie asupra consecinţelor avortului, aceasta fiind şi una dintre cauzele pentru care România are o rată foarte mare a avorturilor, respectiv 520 la 1.000 de născuţi vii şi 115.000 de întreruperi de sarcină în 2009, potrivit statisticilor Ministerului Sănătăţii.

Consilierea pentru criza de sarcină poate fi făcută de medic, psiholog sau asistent social, se mai arată în proiect.

Medicul care a depistat sarcina este obligat să informeze femeia că nu poate face avort fără dovada unui cerificat de consiliere emis în cabinetul de consiliere pentru criza de sarcină, prevede aceeaşi propunere legislativă. Consilierea se va realiza prin cel puţin o şedinţă, în funcţie de voinţa gravidei. De asemenea, gravida poate avea o perioadă de gândire de cinci zile în care să reflecteze la sfaturile primite de la medic, psiholog sau asistentul social din centrul de consiliere.

Medicul ginecolog nu poate efectua întreruperea voluntară a sarcinii fără dovada certificatului de consiliere, decât în cazul în care "continuarea sarcinii pune viaţa gravidei în pericol grav, iminent şi care nu poate fi înlăturat altfel", se arată în proiectul deputaţilor PDL.

Proiectul este contestat de peste 20 de organizaţii neguvernamentale, care au solicitat Executivului să respingă propunerea legislativă privind înfiinţarea cabinetelor de consiliere pentru criza de sarcină, care, în opinia reprezentanţilor societăţii civile, îşi propune "manipularea deciziilor personale ale pacientelor".

Statisticile Ministerului Sănătăţii arată că rata avorturilor a înregistrat o creştere semnificativă între 1970 şi 1980, a scăzut în 1989, pentru ca în 1990 să fie înregistrat un maxim al întreruperilor de sarcină.