Arheologi suceveni la Universitatea de Stat din Ujgorod

Arheologii experţi suceveni dr. Mugur Andronic şi dr. Bogdan Petru Niculică, de la Muzeul Bucovinei, şi conf. univ. dr. Dumitru Boghian, de la Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, au fost zilele trecute la Universitatea de Stat din Ujgorod (Ucraina) în scopul documentării ştiinţifice.

Mala Kopania, „capitala dacilor nordici”

Deplasarea, efectuată cu finanţare proprie, le-a permis arheologilor suceveni să cunoască preocupările colegilor arheologi ucraineni şi descoperirile acestora făcute în siturile din Transcarpatia.

O surpriză plăcută a fost reprezentată de modelul de cercetare şi rezultatele săpăturilor arheologului Viaceslav Kotigoroşko din aşezarea dacică fortificată (din perioada Burebista-Decebal) de la Mala Kopania, cercetări finanţate printr-un proiect european realizat în parteneriat cu Muzeul judeţean din Satu Mare.

Cetatea dacică de la Mala Kopania (raionul Vinogradiv, Regiunea Transcarpatia), în stadiul actual al cunoştinţelor ştiinţifice, este cel mai important obiectiv din arealul nordic al culturii dacice.

Cercetarea arheologică la acest monument a fost începută în anii 1970 şi continuă şi în prezent. Începând din anii 2000 s-a alăturat echipei de cercetare colectivul de arheologi de la Muzeul Judeţean Satu Mare.
Cercetările comune au adus rezultate spectaculoase, între care şi descoperirea unui cimitir cu un număr mare de morminte de războinici.

Importanţa cetăţii şi a cimitirului este deosebită şi se poate afirma că Mala Kopaina a fost „capitala dacilor nordici”. Datorită cercetărilor de lungă durată, cetatea este una dintre cele mai bine cunoscute fortificaţii din arealul culturii dacice, cimitirul fiind cel mai important asemenea obiectiv în cercetarea actuală. Datorită săpăturilor arheologice, monumentul de la Mala Kopania a devenit în timp, cel mai important obiectiv dacic din afara graniţelor României.

Pasiunea şi tenacitatea cercetătorilor pot suplini cu succes penuria financiară a unei perioade de criză

Aşa cum ne-au spus arheologii suceveni, „cercetările arheologice din ultimii ani din judeţul Suceava, consacrate culturii Cucuteni, epocii bronzului, primei vârste a fierului şi culturii tumulilor carpatici, au impus această perioadă de documentare deoarece din punctul de vedere al analizei de ansamblu, anumite particularităţi culturale existente în spaţiul nord-est carpatic nu pot fi explicate, din punct de vedere istoric, decât printr-un complex fenomen de aculturaţie, desfăşurat în ambele sensuri, intra şi extracarpatice, cu atât mai mult cu cât unele culturi arheologice au ca geneză regiunile Slovaciei de sud-est, Ungariei de nord-est şi Transcarpatiei”.

„Aceste contacte culturale - subliniază ei - dificil de cuantificat de către arheologi la nivelul pre şi protoistoriei constituie elemente cheie în contextul înţelegerii unui anumit tip de comportament funerar, dacă ne referim spre exemplu la cultura tumulilor carpatici din sec. IV-V d. Chr.

Existenţa unor artefacte/importuri din mediile culturilor arheologice Otomani, Suciu de Sus sau Gáva-Holihrady - cu origini în nord-estul Ungariei şi Transcarpatia - tocmai în zonele de la răsărit de Carpaţi, indică traseul urmat de aceste populaţii; de asemenea, trebuie înţeleasă folosirea trecătorilor montane, adevărate <porţi deschise>, <punţi către civilizaţie> şi prin dorinţa respectivelor comunităţi de a acapara anumite resurse naturale, şi teritorii”.

O dovadă o reprezintă şi apariţia, în număr consistent, a unor aşezări fortificate şi a necropolelor tumulare, unele dintre acestea fiind cercetate deja sau aflate în curs de cercetare, aşa cum este cazul necropolei de la Vadu Moldovei, jud. Suceava, a cărei investigare a debutat, prin eforturile arheologilor experţi suceveni dr. Mugur Andronic şi dr. Bogdan Petru Niculică, în luna octombrie 2011.

Adevărata pasiune pentru propria meserie şi tenacitatea cercetătorilor pot suplini cu succes penuria financiară a unei perioade de criză.