Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoBNR nu ar trebui să scadă acum ratele rezervelor minime obligatorii constituite de bănci, pentru a avea un buffer (tampon) în cazul unor eventuale probleme în sistemul financiar, a declarat pentru MEDIAFAX şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks.
"În ceea ce priveşte rata rezervelor minime obligatorii, sfătuim banca centrală să nu le reducă acum. De ce? Pentru că acele rezerve minimme obligatorii asigură unul dintre cele mai importante buffere împotriva unor viitoare probleme în sistemul financiar", a spus Franks.
BNR a redus în luna noiembrie, pentru prima dată în ultimul an şi jumătate, rata dobânzii de politică monetară, cu 0,25 puncte procentuale, la 6%, însă a menţinut la nivelurile actuale ratele rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Pentru pasivele cu scadenţă reziduală mai mică de doi ani la finele perioadei de observare, rata rezervelor minime obligatorii este de 15% la lei si 20% la valută.
Mai mulţi analişti contactaţi de MEDIAFAX se aşteaptă pentru perioada următoare la continuarea relaxării politicii monetare de către BNR, inclusiv prin reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii.
Următoarea şedinţă a Consiliului de Administraţie al BNR pe probleme de politică monetară va avea loc în data de 5 ianuarie 2012.
FMI a aprobat luni, al treilea raport de evaluare a implementării programului economic şi fiscal convenit în cadrul acordului cu România şi a pus la dispoziţia României o nouă tranşă, echivalentă cu 430 milioane Drepturi Speciale de Tragere (507 milioane euro). Suma totală disponibilă pentru România a urcat, astfel, la 1,35 miliarde Drepturi Special de Tragere (echivalentul a 1,6 miliarde euro).
În luna martie a acestui an, autorităţile de la Bucureşti au decis să prelungească înţelegerea cu FMI printr-un acord de tip preventiv în valoare de circa 3,5 miliarde de euro. Acordul cu FMI este însoţit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.
