Senatorul PDL Mircea Banias, pus oficial sub acuzare

Mircea Banias a declarat jurnaliştilor că nu înţelege de ce a fost pus sub urmărire penală, susţinând că nu a discutat niciun moment cu lucrători ai Portului Constanta şi nu cunoaşte absolut nimic despre transportul cu produse din China.

Întrebat dacă îl cunoaşte pe Laurenţiu Mironescu, senatorul a spus că e prieten cu acesta, iar din anul din 2005 deţin împreună părţi sociale la o societate cu specific maritim.

În ce priveşte legătură cu Emil Banias, senatorul a arătat că fratele său şi el au înfiinţat o fundaţie tot cu specific maritim din care parlamentarul s-ar fi retras în urmă cu doi ani.

Senatorul Banias a fost adus de poliţişti luni, la ora 9.00, la Direcţia Naţională Anticorupţie, unde i s-au prezentat acuzaţiile care i se aduc, parlamentarul ieşind de la audiere în jurul orei 11.50.

Secţia I de combatere a corupţiei din cadrul Direcţiei Naţională Anticorupţie (DNA) face investigaţii cu privire la senatorul PDL de Constanţa Mircea Banias şi secretarul general al MAI, Laurenţiu Mironescu, parlamentarul fiind adus, luni, pentru a fi audiat la sediul DNA - Structura Centrală.

Mircea Banias şi Laurenţiu Mironescu sunt suspectaţi într-un caz de evaziune fiscală cu produse petrolier aduse în Portul Constanţa, cercetarea fiind începută de Parchetul Capitalei şi declinată DNA din cauza prejudiciului, care în două luni a atins un milion de euro, potrivit unor surse judiciare.

Dosarul privind transporturile ilegale de mărfuri de contrabandă venite din China, în care luni au fost făcute percheziţii, ar fi pornit de la o anchetă preluată în lucru, iniţiat, de către Parchetul Tribunalului Bucureşti, au declarat, luni, pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Sursele citate au precizat că zeci de vase cu ţiţei au fost aduse în Portul Constanţa, unde nu au fost verificate corespunzător ca urmare a presupuselor intervenţii făcute de senatorul PDL de Constanţa Mircea Banias şi secretarul general al MAI, Lurenţiu Mironescu, precum şi de alţi lucrători vamali.

În ce priveşte modul de operare, sursele judiciare au arătat că persoane interesate, prin intermediul unor firme fantomă, aduceau produse petroliere categoria "motorină" care fie nu erau vămuite, fie erau vămuite la o altă categorie, ce nu presupunea accizarea, iar ulterior acestea erau vândute pe piaţa neagră.