BOR sesizează aspecte negative în Legea parteneriatului stat-culte şi cere reexaminarea lor

"Această lege nu a fost elaborată la solicitarea Patriarhiei Române, ci este iniţiativa legislativă a unui grup de parlamentari. Legea prezintă aspecte pozitive şi anume recunoaşte cultelor calitatea de parteneri sociali şi cea de furnizori de servicii sociale, încurajând astfel coresponsabilitatea şi cooperarea Stat – Biserică în domeniul asistenţei sociale. De asemenea, Legea trimisă la promulgare face o distincţie clară între activităţile sociale ale Cultelor fundamentate pe o convingere şi experienţă spirituală puternică devenită tradiţie şi activităţile sociale ale ONG-urilor, care nu au aceeaşi durabilitate în timp, aderenţă mare la mase şi nici motivaţie spirituală ca un Cult religios", se arată într-un comunicat de presă transmis, miercuri, de MEDIAFAX, intitulat "Un demers pozitiv, dar incomplet".

În acelaşi timp, Patriarhia Română a sesizat şapte pucte discutabile în lege pentru care solicită rediscutarea.

Unul dintre acestea se referă la asimilarea tuturor cultelor sub denumirea de Biserică, ceea ce este "forţat şi incorect, mai ales pentru cultul mozaic şi cultul musulman", arată Patriarhia.

De asemenea, Legea limitează drastic domeniile în care statul sprijină activităţile sociale ale cultelor, fiind vizate doar activităţile cu tinerii, bătrânii şi victimele calamităţilor naturale, deşi biserica desfăşoară şi activităţi de asistenţă socială în favoarea persoanelor cu dizabilităţi, şomeri, migranţi, dependenţi etc.

În plus, Legea pune în concurenţă directă Biserica Ortodoxă Română cu minorităţile religioase care sunt masiv sprijinite financiar din străinătate, fără referire expresă în text la criteriul proporţionalităţii, enunţat clar în Legea cultelor, criteriu care corespunde contribuţiei la bugetul de stat a credincioşilor diferitelor culte. În actuala formulare a legii există riscul pentru credincioşii ortodocşi de a fi supuşi prozelitismului altor Culte doar pentru că acestea obţin importante fonduri din străinătate şi au structuri de asistenţă socială mai performante, organizate cu sprijin extern, mai precizează Patriarhia Română.

"Legea vorbeşte despre libera concurenţă, adică despre o mentalitate de piaţă transpusă în relaţiile dintre culte, atitudine care descurajează cooperarea între diferitele Culte în vederea realizării de proiecte comune şi încurajează confruntarea dintre acestea. În actuala formulare a legii nu este prevăzută clar asigurarea continuităţii sprijinului în cazul unor activităţi sociale de durată ale Cultelor, nici dreptul cultelor de a participa la evaluarea proiectelor, ci se foloseşte sintagma «după caz» (art. 9 alin. 2). Sprijinul de 80% de la buget este mai incert decât sprijinul de 98% din Fondul Social European (fonduri europene), contribuţia proprie a Cultelor fiind doar 2%", a adăugat sursa citată.

De asemenea, Legea acordă prerogative prea largi autorităţilor locale (care elaborează raport de oportunitate asupra proiectelor) şi celor centrale (cu drept de apel la proiecte), fără a se preciza care este iniţiativa Cultelor, acestea fiind reduse la rolul de simpli executanţi ai demersurilor şi intereselor autorităţilor de stat, iar nu de parteneri, aşa cum se enunţă în titlul Legii.

În acest context, Patriarhia Română consideră că se impune ca toate aceste aspecte negative să fie avute în vedere cu ocazia reexaminării Legii privind parteneriatul dintre stat şi culte în domeniul serviciilor sociale în Parlament, arată în încheiere comunicatul citat.

Preşedintele Traian Băsescu a cerut Parlamentului reexaminarea Legii privind parteneriatul dintre stat şi culte în domeniul serviciilor sociale, cerând ca actul să reglementeze transparent, expres şi clar finanţarea acestor activităţi şi să nu lase acest lucru în seama unei Ordonanţe de Urgenţă.

Legea transmisă spre promulgare reglementează finanţarea din fonduri publice a programelor iniţiate de culte pentru dezvoltarea şi derularea de servicii sociale şi acţiuni caritabile, precum şi pentru formarea şi instruirea corpurilor de voluntari care activează în domeniul asistenţei sociale, menţionează preşedintele în cererea de reexaminare, potrivit unui comunicat al Preşedinţiei. "Considerăm că statul ar trebui să încurajeze mai mult inserţia socială a persoanelor care beneficiază de programele de servicii sociale în cadrul familiilor şi nu în cadrul unor unităţi de asistenţă socială", scrie Traian Băsescu.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, în 8 martie, proiectul de lege privind stabilirea parteneriatului dintre stat şi biserică în domeniul asistenţei sociale, prin care statul oferă sprijin unităţilor de cult pentru a furniza servicii de asistenţă socială. Proiectul a fost adoptat cu 254 voturi "pentru", şapte voturi "împotrivă" şi cinci abţineri.