Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoPreşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate susţine că în lipsa controlului la consumul de medicamente există riscul ca în doi-trei ani CNAS să dea faliment şi astfel să nu mai poată fi asigurat tratamentul bolnavilor, precizând că nu se poate consuma la nesfârşit mai mult decât există.
"Cred că principala funcţie a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate este aceea de a asigura accesul pacienţilor la tratament şi la servicii medicale pe termen lung. Aşa cum stau lucrurile tehnic, nu există control asupra consumului de medicamente. În aceste condiţii, există riscul ca în doi-trei ani CNAS să dea faliment. Acest lucru ar însemna ca România să nu mai poată asigura tratament", a declarat, luni, pentru MEDIAFAX preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Lucian Duţă.
El a mai spus că una dintre preocupările de bază ale conducerii CNAS vizează grija faţă de banii pacienţilor şi asigurarea pârghiilor pentru "sustenabilitatea" sistemului sanitar.
"Faptul că încercăm să avem grijă de banii pacienţilor este o dovadă a interesului maxim pe care îl avem faţă de sustenabilitatea sistemului sanitar", a adăugat Lucian Duţă.
El a precizat că ar vrea ca şi Colegiul Medicilor din România să participe, împreună cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, la găsirea unor soluţii reale şi transparente de finanţare a serviciilor de sănătate.
"Mi-aş dori ca şi Colegiul Medicilor să participe împreună cu noi la găsirea unor soluţii reale şi transparente de finanţare a serviciilor de sănătate şi mai ales la eliminarea corupţiei care există în sistemul sanitar. Atât timp cât Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este constituit pe principiul solidarităţii, şi consumul de medicamente trebuie să se facă pe principiul solidarităţii. Nu putem consuma la nesfârşit mai mult decât avem", a subliniat Duţă.
Potrivit preşedintelui CNAS, în 2010 bugetul de stat a intervenit pentru susţinerea FNUASS cu aproximativ 600 de milioane de euro, bani luaţi de la salarii, de la învăţământ, de la investiţii.
Preşedintele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae, a spus, luni, că organizaţia pe care o conduce este împotriva plafoanelor obligatorii la medicii de familie
"Nu putem fi de acord cu o astfel de măsură întrucât încalcă dreptul la tratament al pacienţilor şi dreptul la autonomie profesională al medicilor. Nu există nicio raţiune pentru a introduce astfel de bugete atât timp cât decontarea de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate se face la un preţ pe care CNAS îl stabileşte. Argumentul că românii consumă mai multe medicamente în prezent este greu de susţinut atunci când în acest domeniu România se află pe ultimul loc din ţările Uniunii Europene", a declarat preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR).
