CSM aprobă modificarea procedurii de derulare a operaţiunilor de fuziune şi divizare a societăţilor

În şedinţa de joi, CSM, cu anumite observaţii, a aprobat propunerile din proiectul de Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii 31/1990 privind societăţile comerciale, înaintate de Ministerul Justiţiei.

"O primă observaţie este aceea că aceste modificări se propun a se face pe calea ordonanţei de urgenţă. Reamintim că în articolul 61 alin.(1) din Constituţia României, revizuită, se prevede în mod expres că Parlamentul este «unica autoritate legiuitoare a ţării», iar modificarea unei legi ar trebui să fie realizată, ca regulă, de către Parlamentul României. Modificarea succesivă a unei legi prin multiple ordonanţe de urgenţă, aşa cum este şi cazul Legii 31/1990 (OUG 52/2008, 16/1998, 32/1997, 75/1999, 76/2001, 102/2002), poate determina nu doar schimbări punctuale, reclamate de o anume situaţie urgentă, ci chiar schimbări de esenţă, care trebuie supuse cenzurii Parlamentului", subliniază CSM.

Pe de altă parte, CSM spune că este adevărat că articolul 115 alin. (4) din Constituţie recunoaşte Guvernului şi competenţa de a adopta ordonanţe de urgenţă, dar această abilitate este dată numai pentru "situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora".

"Din conţinutul notei de fundamentare nu rezultă că ar exista vreo situaţie extraordinară care să aibă drept cauză lipsa reglementărilor ce se propun a fi introduse. Urgenţa, însă, este motivată în Secţiunea a II-a, pct. 2 lit. b) a notei de fundamentare, astfel: «Flexibilizarea operaţiunilor de fuziune şi de divizare apare ca o condiţie absolut necesară în contextul economic actual, marcat de criza financiară globală, un context în care reorganizarea societăţilor este o soluţie reală pentru asigurarea viabilităţii acestora, pentru eficientizarea activităţii lor şi crearea premiselor unui circuit comercial fluent»", explică CSM.

În opinia sursei citate, această realitate economică la care se face referire, respectiv criza financiară globală, era aceeaşi şi în luna iunie 2010, când Legea 31/1990 privind societăţile comerciale a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de Urgenţă 54 din 23 iunie 2010, privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale (art. XIII).

"Modificările propuse prin prezentul proiect de ordonanţă puteau fi realizate, dacă ar fi existat o coerenţă legislativă, o dată cu aprobarea modificărilor propuse pentru aceeaşi lege prin ordonanţa menţionată, care însă a vizat doar trei articole: articolul 17, articolul 202 (la care s-au introdus patru noi alineate) şi articolul 203.

Prin OUG 54/2010, pentru procedura transmiterii părţilor sociale, s-au introdus prevederi noi - art. 202, alineatele (2, indice 3) - (2, indice 4) - prin care se reglementează opoziţia pe care o pot face creditorii sociali şi orice alte persoane prejudiciate prin hotărârea asociaţilor. Spre deosebire de propunerea MJ, textele noi menţionate anterior fac trimitere la dispoziţiile articolului 62 din Legea 31/1990, care permit suspendarea operaţiunii de transmitere a părţilor sociale.

Potrivit CSM, că şi în cazul fuziunii şi divizării se putea opta pentru formularea din articolului 133 din Legea 31/1990, astfel încât judecătorul să fie acela care să hotărască, în funcţie de împrejurările cauzei, dacă se impune sau nu suspendarea fuziunii sau divizării.

"Desigur, textul art. 251, indice 9, alineatul (2) din Legea 31/1990, în prezent în vigoare, este excesiv când impune suspendarea de drept prin simpla introducere a opoziţiei, însă excluderea posibilităţii suspendării nu oferă nicio altă soluţie decât anularea ulterioară a fuziunii sau divizării, chiar şi în cazul în care, încă de la înregistrarea opoziţiei pe rolul instanţelor, ar exista date în sensul că acestea ar prejudicia în mod vădit pe terţi", arată Consiliu.

Textul propus pentru articolul 251, indice 9, este criticabil, în opinia CSM, sub aspectul tehnicii legislative deoarece, în condiţiile în care acest articol are, în prezent, două alineate, iar modificările propuse privesc numai alineatul (1), considerăm că ar fi fost mai riguros dacă alineatul (2) s-ar fi abrogat explicit, nu prin interpretarea formulei textului care introduce modificarea şi care presupune înlocuirea unui articol format din două alineate cu acelaşi articol format dintr-un singur alineat. Aceasta se impune cu atât mai mult cu cât tocmai în alineatul (2) se reglementa suspendarea executării fuziunii pană la data soluţionării irevocabile a opoziţiei.

"Considerând, însă, că, în esenţa lor, propunerile sunt de natură să permită realizarea fuziunilor sau divizărilor cu mai mare rapiditate în situaţia în care se formulează o opoziţie, propunem avizarea favorabilă, cu observaţii şi propuneri, a proiectului de Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare", arată CSM.

În 3 septembrie, Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică proiectul Ordonanţei de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii 31 privind societăţile comerciale, prin care s-ar simplifica procedura de derulare a operaţiunilor de fuziune şi divizare.

Ministerul Justiţiei (MJ) propune modificări pentru cinci articole din Legea 31/1990 privind societăţile comerciale, respectiv articolele 241 - indice 1, 243, 246, 251 - indice 9 şi 251 - indice 11.

Ministerul Justiţiei afirmă că flexibilizarea operaţiunilor de fuziune şi de divizare apare ca o condiţie absolut necesară în contextul economic actual, marcat de criza financiară globală, un context în care reorganizarea societăţilor este o soluţie reală pentru asigurarea viabilităţii acestora, pentru eficientizarea activităţii lor şi crearea premiselor unui circuit comercial fluent.

"Se preconizează ca proiectul să aibă un impact pozitiv substanţial asupra mediului de afaceri. Simplificând substanţial procedura de derulare a operaţiunilor de fuziune şi divizare, noua reglementare permite implementarea rapidă a acestor procese de reorganizare societară, cu respectarea standardelor de protecţie a tuturor părţilor implicate. Reorganizarea societăţilor într-un termen semnificativ mai scurt va conduce la eficientizarea activităţii acestora. Norma legală vine astfel în sprijinul realizării obiectivelor de dezvoltare economică şi sustenabilitate funcţională", motivează MJ modificarea Legii 31/1990.

Fuziunea şi divizarea societăţilor comerciale sunt, potrivit cadrului legal în vigoare, operaţiuni etapizate, fiecare fază având o durată apreciabilă. Se poate ajunge, astfel, ca o fuziune să fie finalizată chiar la un an de la iniţierea ei, moment la care condiţiile financiare şi caracteristicile circuitului comercial ar putea suferi modificări esenţiale care să pună la îndoială chiar oportunitatea demersului, explică MJ.

Întârzierile cele mai importante în derularea operaţiunilor de reorganizare a societăţilor comerciale prin fuziune, internă şi transfrontalieră, sau divizare sunt generate, în special, de modul în care este actualmente concepută legislativ procedura opoziţiei la fuziune şi divizare. Cel mai important impediment îl constituie caracterul suspensiv de drept al opoziţiei, care, în condiţiile volumului extrem de ridicat de cauze aflate pe rolul instanţelor şi în continuă tendinţă de creştere, poate determina şi o amânare pe termen nedeterminat a momentului finalizării operaţiunii.

În contextul economic actual, ce impune adoptarea şi implementarea rapidă a unor măsuri de reorganizare, de restructurare a afacerii, acest mecanism extrem costisitor în privinţa timpului necesar a fi alocat se dovedeşte a fi nu numai inadecvat, ci chiar un obstacol serios, care, în final, conduce la imposibilitatea aplicării unei soluţii de redresare a unui operator economic, arată MJ.

"Relansarea economiei naţionale este un obiectiv a cărui îndeplinire este posibilă printr-un efort conjugat, care presupune, pe de o parte reducerea cheltuielilor bugetare, dar, pe de altă parte, măsuri eficiente în sprijinul mediului de afaceri, între acestea foarte importante fiind măsurile de eliminare a elementelor ce obstrucţionează optima derulare a activităţii operatorilor economici", susţine MJ.

Implementarea unor proiecte de reorganizare a societăţilor comerciale, care să fie de natură a eficientiza activitatea acestora şi a sprijini realizarea obiectivelor de dezvoltare economică şi sustenabilitate funcţională poate contribui substanţial la redresarea economiei naţionale. În angrenajul soluţiilor de reorganizare a operatorilor economici, fuziunea şi divizarea pot constitui mecanisme esenţiale de revitalizare nu numai a societăţilor participante la operaţiune, ci a unui întreg circuit comercial în care acestea operează. Premisa reuşitei este însă o derulare rapidă a procedurii şi echitabilă pentru toate părţile implicate.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă propune remodelarea instituţiei opoziţiei la fuziune şi la divizare. Noua structură se bazează pe următoarele principii: eliminarea caracterului suspensiv al opoziţiei; creditorul social nu poate bloca operaţiunea de fuziune sau divizare; creditorul social care are o creanţă certă, lichidă şi anterioară publicării proiectului de fuziune şi care nu deţine deja garanţii are dreptul de a obţine garanţii adecvate sau plata anticipată a creanţei, dacă situaţia financiară a societăţii debitoare sau a societăţii succesoare în drepturi o impune.

Sub aspect tranzitoriu, spune MJ, proiectul propune ca noua reglementare să se aplice doar operaţiunilor de fuziune şi divizare pentru care proiectul de fuziune, respectiv proiectul de divizare, a fost publicat începând cu data intrării în vigoare a acesteia.

MJ mai notează că înlocuirea mecanismului actual al fuziunii şi divizării cu un altul mai suplu, care să rămână însă în parametrii stabiliţi de acquis-ul comunitar în materie, un instrument similar celui aplicabil în alte state membre ale Uniunii Europene, devine, astfel, o măsură a cărei aplicare imediată este de natură a răspunde situaţiei extraordinare generate de criza economică pe care societatea românească trebuie să o depăşească.

"Neadoptarea unei astfel de soluţii cât mai rapid influenţează negativ mediul de afaceri, limitând premisele de redresare economică şi adâncind efectele crizei financiare", mai afirmă MJ.