Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoÎn ultimii trei ani au fost cercetate pentru corupţie 5.500 de persoane exponente ale sistemului judiciar, pentru corupţie, dintre acestea şapte judecători au fost condamnaţi prin sentinţe definitive, potrivit Strategiei de Dezvoltare a Justiţiei ca Serviciu Public 2010-2014.
Între 2006 şi 2009, Ministerul Public, prin Direcţia Naţională Anticorupţie şi celelalte parchete, a cercetat 5.500 de persoane din sistemul judiciar, magistraţi, personal auxiliar, lucrători de poliţie judiciară, avocaţi, lichidatori judiciari, personal din penitenciare şi experţi judiciari pentru fapte de corupţie.
"Nu toate aceste cercetări s-au confirmat prin trimiteri în judecată, dar conduc la un nivel ridicat de neîncredere a cetăţenilor în reprezentanţii sistemului. În aceeaşi perioadă, instanţele judecătoreşti au pronunţat hotărâri definitive de condamnare faţă de şapte judecători, cinci procurori, zece avocaţi, 97 de poliţişti, un magistrat asistent şi un lichidator judiciar", potrivit documentului Ministerului Justiţiei.
De asemenea, în 2009, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a amendat 300 de magistraţi care nu au respectat prevederile legate de declararea averilor.
"În continuarea sunt aşteptate rezultate în domeniul anticorupţie din partea instituţiilor de combatere de corupţie, însă, atât DNA, cât şi ANI intervin în sitauaţii în care incidentul de integritate sau fapta de corupţie au fost consumate", se mai arată în Strategie.
Proiectul propune o schimbare de abordare, prin asumarea de către conducătorii instituţiilor publice a problematicii integrităţii, dar şi continuarea progreselor deja întregistrate, şi o mai bună delimitare a competenţelor DNA şi DIICOT.
Strategia prevede o serie de măsuri preventive pentru eliminarea corupţiei din sistem prin evaluarea gradului de aplicare a legislaţiei anticorupţie, verificările urmând să vizeze modul de soluţionare a măsurilor preventive, repartizarea aleatorie a dosarelor, declararea averilor, regulile privind cadourile, managementul conflictelor de interese, incompatibilităţi, coduri etice şi deontologice, transparenţa decizională, înlesnirea accesului la informaţii de interes public şi gestionarea fondurilor publice.
De asemenea, Ministerul Justiţiei propune completarea prevederilor legale privind răspunderea materială a magistraţilor şi introducerea treptată în instanţe a parchete a planurilor interne de integritate dar şi extinderea protecţiei avertizorului de integritate.
