Distribution Magi
Distribution Magi
Distribution Magi
 
marţi, 23 iun 2009 - Anul XIV, nr. 144 (4130)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,973 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,6085 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video

Ministrul Justiţiei confirmă că raportul de ţară al Comisiei Europene a fost amânat

Marţi, 23 Iunie 2009 (13:39:51)

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a afirmat, marţi, la postul RFI, că va fi amâna raportul Comisiei Europene, însă nu are legătură cu România, ci cu Bulgaria, apreciind totodată că Bucureştiul trebuie să profite de timpul rămas pentru a apăsa pedala reformei.

"Este o amânare care nu are legătură cu situaţia din ţara noastră. Din ceea ce ni s-a comunicat de către oficialii europeni, are legătură cu alegerile din Bulgaria. Cred că intervalul pe care îl avem suplimentar la dispoziţie trebuie folosit cât mai eficient de către noi, toţi cei implicaţi în justiţie, nu numai Ministerul, ci şi Consiliul Superior al Magistraturii, unităţile de combatere a corupţiei specializate în acest domeniu, pentru a face paşi importanţi în atingerea obiectivelor din cadrul Mecanismului (de Cooperare şi Verificare - n.r.)", precizează Cătălin Predoiu.

Informaţiile neoficiale anterioare arătau că raportul pe justiţie a fost amânat pentru luna septembrie. Argumentul principal ar fi fost legat de negocierile privind şefia Comisiei de la Bruxelles. Cu alte cuvinte, România ar fi urmat să-l sprijine pe Jose Durao Barroso pentru un nou mandat, în schimbul amânării documentului.

Ministrul Justiţiei speră pe de altă parte că Parlamentul va da până la urmă undă verde anchetării lui Adrian Năstase în cazul Zambaccian 1. Legislativul nu a reuşit până acum să avizeze urmărirea penală împotriva fostului premier PSD.

Cătălin Predoiu spune că dacă România vrea un raport favorabil pe justiţie, trebuie inclusiv ca avizul în acest dosar să fie dat.

"După cum ştiţi, a existat o evoluţie substanţială în poziţia Parlamentului în această chestiune, de la poziţia de anul trecut către recentele dezvoltări din iarna şi primăvara acestui an. Parlamentarii sunt încunoştiinţaţi în legătură cu procedurile din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi cred că rămâne ca dânşii să decidă, sper, în sensul în care acest mecanism va fi îndeplinit", spune ministrul Justiţiei.

Experţii Comisiei Europene vor începe, marţi, o nouă misiune de evaluare a sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei, în pregătirea raportului de ţară, care va fi făcut public cel mai probabil în luna septembrie, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse oficiale.

Între 23 şi 25 iunie, experţii europeni vor avea întâlniri separate cu procurorul general al României, Codruţa Kovesi, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Daniel Morar, conducerile Consiliului Superior al Magistraturii, Agenţiei Naţionale de Integritate, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Ministerului Justiţiei, Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, precum şi cu ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul.

Experţii Comisiei Europene au venit la Bucureşti, pentru o primă evaluare în 4 mai, la Ministerul Public, mergând şi la instituţii din ţară, apoi în 18 mai au fost întâlniri de lucru la Ministerul Justiţiei.

Şi organizaţiile neguvernamentale au fost chestionate de experţii europeni în legătură cu îndeplinirea condiţionalităţilor impuse de Mecanismul de Verificare şi Cooperare, fiind pentru prima dată după aderarea României la Uniunea Europeană cînd societatea civilă este întrebată despre stadiul reformei în justiţie.

"Va fi crucial ca România să realizeze progrese semnificative şi ireversibile până la acea dată. România trebuie să demonstreze existenţa unui sistem judiciar stabil, care funcţionează autonom şi care este capabil să identifice şi să sancţioneze cazurile de corupţie şi să menţină statul de drept. Aceasta înseamnă, în special, adoptarea legislaţiei restante, necesare pentru a moderniza sistemul juridic şi pentru a demonstra - prin instrumentarea rapidă a cazurilor de corupţie la nivel înalt - că sistemul juridic este capabil să pună în aplicare legile într-un mod independent şi eficient", consemnau experţii în raportul intermediar din februarie 2009.

În cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare, experţii vor verifica îndeplinirea celor patru condiţionalităţi. Condiţionalitatea 1 se referă la "Consolidarea transparenţei şi eficienţei actului de justiţie, în special prin consolidarea capacităţii şi responsabilizării CSM. Raportarea şi monitorizarea impactului noilor coduri de procedură civilă şi penală"; Condiţionalitatea 2 - "Înfiinţarea, potrivit angajamentelor, a Agenţiei de Integritate, cu atribuţii în verificarea averilor, incompatibilităţilor şi a potenţialelor conflicte de interese, precum şi cu competenţa de a adopta decizii cu caracter obligatoriu pe baza cărora să poată fi aplicate sancţiuni descurajatoare"; Condiţionalitatea 3 - "Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparţialitate şi profesionalism a faptelor de mare corupţie" şi Condiţionalitatea 4 - "Continuarea măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei, în special în cadrul structurilor administrative la nivel local".

La 1 ianuarie 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană, a fost stabilit un Mecanism de cooperare şi de verificare (MCV) pentru a sprijini România în vederea remedierii anumitor deficienţe în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, precum şi pentru a monitoriza
progresele realizate în aceste domenii prin intermediul unor rapoarte periodice.

Comunicarea adoptată de Comisie la data de 23 iulie 2008 rămâne punctul de reper pentru evaluarea progreselor realizate în raport cu obiectivele de referinţă şi pentru identificarea dificultăţilor nesoluţionate.

Potrivit raportului intermediar al Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu, din 12 februarie 2009, ritmul progreselor privind reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei - consemnat în raportul Comisiei din iulie 2008 - nu a fost menţinut.

Cu toate că au fost câteva semnale pozitive în reforma judiciară, rezultatele sunt dificil de demonstrat, consemnează raportul din februarie. Guvernul Tăriceanu a finalizat proiectul de modificare a Codului civil, un proiect de Cod penal şi proiectele de Coduri de procedură penală şi de procedură civilă, însă acestea nu au fost încă adoptate.

Intenţiile Consiliului Superior al Magistraturii de a accepta să-şi asume într-o mai mare măsură reforma sistemului de justiţie sunt încurajatoare, dar acestea trebuie transpuse în fapte.

Agenţia Naţională de Integritate şi-a constituit un istoric operaţional de cazuri, care trebuie menţinut. În majoritatea celorlalte domenii, deficienţele identificate de Comisie în iulie 2008 sunt încă de actualitate. Cu toate că Curtea Constituţională a respins modificările aduse Codului de procedură penală care ar restrânge în mod grav competenţele organelor de urmările penală, situaţia legislativă rămâne nerezolvată şi ambiguă.

Sunt aşteptate în continuare îmbunătăţiri semnificative în domenii care privesc: accesul la jurisprudenţă şi unificarea acesteia, o mai mare răspundere a magistraţilor, deficitul de personal şi deficienţele de gestionare ale sistemului judiciar, menţiona raportul.

Este important ca autorităţile române să se reîncadreze pe linia dinamică a reformării sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei, astfel încât să contrabalanseze regresele din ultimele luni, mai arăta raportul intermediar.

Experţi europeni vor veni în patru misiuni pe fiecare benchmark (condiţionalitate), fiind una dintre cele mai ample evaluări după ce România a fost integrată în Uniunea Europeană.

Prima misiune a fost în 5 mai la Ministerul Public, urmată în 18 mai la Ministerul Justiţiei, ultima evaluare urmând a avea loc între 23-25 iunie.

Următorul raport de evaluare a progreselor efectuată de Comisie din vara anului 2009 ar trebui să noteze modul în care "România a fost capabilă să remedieze cu succes deficienţele identificate în cadrul reformei sistemului judiciar şi să obţină rezultate convingătoare şi concrete în lupta împotriva corupţiei".

Obiectivul de referinţă nr. 1: asigurarea unei proceduri judiciare mai transparente şi mai eficiente, în special prin consolidarea capacităţii şi răspunderii Consiliului Suprem al Magistraturii. Raportarea şi monitorizarea efectelor noilor coduri de procedură civilă şi de procedură penală. România a finalizat proiectul de modificări ale Codului civil, un proiect de Cod penal şi proiecte de Cod de procedură penală şi de procedură civilă, primele două fiind în dezbatere parlamentară, nota raportul din februarie. Guvernul şi-a asumat, luni, răspunderea în Parlament pentru Codul civil şi pentru Codul penal.

Noul Guvern a decis să retragă proiectele din Parlament în ianuarie 2009. "Trebuie să se ajungă la un consens politic în privinţa acestor proiecte. În continuare este nevoie de o evaluare a efectelor pe care le vor avea aceste coduri şi de un proces important de consultare. Punerea în aplicare cu succes a
acestor coduri va depinde de alocarea de resurse financiare suficiente, de recrutarea şi realocarea de personal", arată raportul intermediar din februarie 2009.

În opinia experţilor, capacitatea sistemului de justiţie din România este încă redusă. Numărul de posturi neocupate rămâne inacceptabil de ridicat - 433 de posturi vacante de procurori și 344 de posturi vacante de judecători la 31 decembrie 2008. Statisticile oferite de CSM, care se referă la perioada de până la 10 decembrie 2008, indică faptul că aproape jumătate din numărul total de posturi vacante sunt posturi de conducere.

Strategia privind resursele umane, adoptată de CSM în noiembrie 2008, nu propunea măsuri de urgenţă corespunzătoare precum realocarea temporară de personal între instanţe - de la un grad de jurisdicţie la altul şi de la o locaţie la alta - pentru a remedia deficitul stringent de personal.

Strategia nu ia încă în calcul reorganizarea necesară a instanţelor şi a parchetelor.

Numărul important de magistraţi în activitate care au dreptul, în prezent, să se pensioneze în orice moment sporeşte incertitudinea situaţiei resurselor umane şi reduce marja pentru reforma structurală.

Mai mult, nota raportul intermediar din februarie, numărul ridicat de detaşări de magistraţi către diferite instituţii publice creează posturi temporar vacante care nu pot fi ocupate folosindu-se un fond de rezervă stabilit în acest scop. România trebuie să remedieze de urgenţă problemele stringente legate de capacitatea sistemului de justiție, menţinând însă un nivel ridicat al calităţii proceselor de recrutare şi formare.

De asemenea, experţii consemnează în raportul intermediar din iarnă că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) trebuie să-şi îmbunătăţească practica de gardian al jurisprudenţei. Lipsa unei jurisprudenţe unificate şi clare rămâne un aspect de îngrijorare deosebită pentru certitudinea şi transparenţa juridică. România a instituit un grup de lucru pentru a îmbunătăţi uniformitatea jurisprudenţei în ceea ce priveşte sancţiunile în cazurile de corupţie. Primele rezultate ale acestui grup de lucru sunt aşteptate în luna mai.

Impactul altor activităţi vizând să promoveze unificarea juridică, precum reuniunile periodice la nivel de curţi de apel, nu poate fi încă evaluat. În ceea ce priveşte transparenţa, autorităţile şi-au concentrat atenţia asupra publicării hotărârilor pe site-urile instanţelor.

În 27 noiembrie 2008, CSM a adoptat o decizie care obligă instanţele să publice pe internet toate deciziile juridice relevante. Cu toate acestea, nu există criterii de asigurare a protecției datelor şi a consecvenţei tipurilor de decizii publicate de către instanţe. Nu este încă operaţional un instrument informatic care să permită publicarea rapidă a tuturor hotărârilor.

În luna ianuarie 2009, din 53 de posturi de judecători inspectori erau ocupate 44.

Problema suprareprezentării judecătorilor inspectorilor detaşaţi din Bucureşti rămâne, în pofida adoptării de către CSM de noi reguli privind detaşările judecătorilor inspectori la 27 noiembrie. În plus, recentele detaşări către inspecţia judiciară indică faptul că aceste norme nu au fost încă puse în aplicare pe deplin.

Inspecţia judiciară a efectuat inspecţii generale privind întreaga activitate desfăşurată de anumite organe judiciare şi inspecţii tematice privind diferite instanţe şi parchete. De asemenea, inspecţia judiciară a prezentat Ministerului Justiţiei propuneri de modificări legislative - numărul acestor propuneri nu a fost raportat. Până în prezent, unele dintre inspecţii au avut ca rezultat impunerea de sancţiuni disciplinare de CSM.

Obiectivul de referinţă nr. 2: instituirea, după cum a fost prevăzut, a unei agenţii de integritate cu competenţe de verificare a averii, a incompatibilităţilor
şi a potenţialelor conflicte de interese, care să emită hotărâri cu caracter obligatoriu pe baza cărora să se poată aplica sancţiuni disuasive.

Agenţia Naţională de Integritate (ANI) şi-a atins obiectivele iniţiale privind personalul, recrutând 60 de inspectori. Cu toate acestea, sunt necesare investiţii suplimentare în logistică, echipamente, programe pentru gestionarea cazurilor şi resurse umane pentru ca ANI să atingă capacitatea operaţională deplină. Până la începutul lunii decembrie, ANI a efectuat verificări în 1.500 de cazuri şi a aplicat 470 de amenzi pentru nerespectarea termenelor limită pentru prezentarea declaraţiilor de avere şi de interese. Printre persoanele cercetate se numără parlamentari, miniştri, primari, magistraţi, profesori universitari şi ofiţeri de poliţie.

Agenţia a reuşit să respingă încercarea unui membru al Consiliului Naţional de Integritate, organismul său de supraveghere, de a influenţa procesul de luare a deciziei într-un anumit caz (cel de verificare a averii doctorului Şerban Brădişteanu, dosar ce s-a soldat cu demisia avocatei Alice Draghici din CNI-n.r.).

"ANI va trebui să demonstreze că este capabilă să-şi extindă anchetele fără interferenţe exterioare şi beneficiind de cooperarea deplină a altor autorităţi de stat. Este prea devreme pentru a vedea dacă sistemul judiciar va da curs anchetelor sale în mod eficient", mai notează experţii.

Obiectivul de referinţă nr. 3: Pe baza progreselor înregistrate până în prezent, continuarea realizării unor anchete profesionale şi imparţiale în cazul
sesizărilor de corupţie la nivel înalt Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) continuă să înregistreze un parcurs pozitiv şi stabil de instrumentare a cazurilor de corupţie la nivel înalt. Parlamentul trebuie să îmbunătăţească gestionarea cazurilor de corupţie la nivel înalt şi să permită anchetarea tuturor cazurilor relevante de către autorităţile judiciare. Deşi s-a permis continuarea anchetelor în două cazuri, începând din iulie 2008, aceasta a fost respinsă în alte
două cazuri şi amânată în alte trei cazuri.

Continuă să fie raportate cazuri de procese de lungă durată, de clemenţă nejustificată a instanţelor şi de jurisprudenţă inconsecventă în cazurile de corupţie la nivel înalt.

"Stabilitatea cadrului anticorupţie din România a întâmpinat mai multe provocări grave în a doua jumătate a anului trecut. S-ar părea că iniţiativa Parlamentului de a modifica procedura de numire a procurorilor-şefi ar împiedica în mod deschis eficienţa sistemului", mai spun experţii.

Obiectivul de referinţă nr. 4: Adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire şi de luptă împotriva corupţiei, în special în administraţia locală.

"Procurorul general a adoptat un set de măsuri pentru a creşte eficienţa parchetelor locale în cazurile de corupţie. Aceste măsuri au inclus o analiză a cazurilor relevante de punere sub acuzare, instrumentate între 2007 şi 2008, un manual de cele mai bune practici aplicabile anchetelor privind cazurile de corupţie şi de strategii locale de combatere a corupţiei, elaborat de către toate cele 41 de parchete regionale", spun experţii în raportul intermediar.

Totodată, experţii notează că au fost raportate câteva iniţiative aparţinând societăţii civile, precum verificarea integrităţii candidaţilor la alegerile naţionale, grupuri de acţiune anti-corupţie la nivel regional, recomandări privind teste de integritate în sectorul de sănătate, precum şi monitorizarea universităţilor publice pe criterii de probitate administrativă şi academică, bună guvernanţă şi bună gestiune financiară. În plus, s-au derulat câteva proiecte guvernamentale de prevenire a corupţiei.

Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) a Ministerului Administraţiei şi Internelor - în perioada în care era condusă de magistraţi - a raportat o creştere de aproximativ 14 la sută a anchetelor de corupţie din Ministerul de Interne în primele unsprezece luni, comparativ cu întregul an 2007.

"Trebuie accelerate eforturile în vederea realizării de progrese în cadrul Strategiei naţionale anticorupţie, adoptată vara trecută. Extinderea competenţelor DGA pentru a ancheta cazuri de corupţie din cadrul administraţiei publice locale, pare a fi un aspect controversat în cadrul guvernului şi criticat de unele părţi ale sistemului judiciar şi ale societăţii civile", mai notează experţii în raportul intermediar din februarie 2009.

Raportul de evaluare a sistemului judiciar român pare a se anunţa negativ, tot mai multe voci politice afirmând că documentul nu va consemna progrese, astfel că există riscul ca România să nu mai primească fonduri pentru continuarea reformei.
 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Ministrul Justiţiei confirmă că raportul de ţară al Comisiei Europene a fost amânat.
 Vizualizări articol: 503 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Ministrul Justiţiei confirmă că raportul de ţară al Comisiei Europene a fost amânat0.05

Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Ultima ora

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei