Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video"Va trebui să găsim o formulă prin care să putem să determinăm, printr-un dialog uneori poate ceva mai tranşant cu băncile comerciale din România, repornirea creditării. Cred că această tetaţie de a repatria capitalul din băncile româneşti ar trebui inhibată printr-un dialog, în primul rând, şi apoi să încercăm repornirea creditării pentru economia reală. Nu cred în versiuni mult prea haiduceşti", a spus Geoană.
Întrebat cum comentează introducerea taxei "Robin Hood", preşedintele PSD a precizat că aceasta reprezintă un "instrument de ultim resort". "Dacă se ajunge acolo, însemnă că eşti în stare de răboi cu sistemul bancar din România. Nu suntem în stare de război, ci într-o stare de colaborare", a spus Geoană.
El a arătat că trebuie încurajată repornirea creditării şi descurajată repatrierea de profit. "Cred că varianta haiducească este ultima soluţie şi, de obicei, nici nu prea dă rezultate",a adăugat Geoană.
Preşedintele Senatului a apreciat că fenomentul cel mai grav este reprezentat de o plecare masivă a capitalului străin din Europa Centrala şi de Răsărit.
"Au plecat fonduri de investiţii - e adevarat multe specualtive, în jur de 230 miliarde de Euro din această zonă, ceea ce e o suma mare. Din punct de vedere al băncilor comerciale, am avut o înţelegere parafată la Viena şi reconfirmată ieri (marţi, n.r.) la Bruxelles - aceea că vor ţine liniile de creditare deschise în Europa Centrală şi de Rărăsit, inclusiv în Romania", a spus Geoană.
El a menţionat că problema cea mai serioasă nu este tentaţia de repatriere a capitalul din băncile străine, ci prudneţa extremă pe care băncile din România o au faţă de creditarea unor proiecte din economia reală, la care se adaugă şi dobânda foarte mare, care inhibă.
"Aici discutăm între oameni serioşi si nu vreau să plec de la premisa de rea-credinţă din partea unor bănci. În acest moment trebuie să solicităm atât BNR cât şi acestor bănci îndeplinirea obligaţiilor pe care şi le-au asumat atunci când România s-a împrumutat cu 13 miliarde de euro pentru a le ajuta să-şi reporneasca creditarea. În acelaşi timp, în discuţia pe care au avut-o cu Banca Centrală, reducerea rezervelor minime obligatorii, graduală, este condiţionată de nerepatrierea acestor fluxuri financiare", a explicat Geoană.
"Este clar că şi BNR, atât timp cât se respectă înţelegerea, va continua să scadă rezerva minimă obligatorie. În estimarea noastră aceasta înseamnă eliberarea a cam 800 milioane euro prin scădererea rezervei minime obligatorii a BNR, care reţinea până la 40% din banii băncilor străine. Sper sa nu fie nevoie de constrangere şi fac un apel la dialog", a adăugat Geoană.
Întrebat ce s-a dicutat marţi seara cu guvernatorul Isărescu, Geoană a precizat că au fost găzduiţi de principesa Margareta şi prinţul Duda, la o masă informală.
"Am discutat ceva mai relaxat despre situaţia economică, iar el (Isărescu, n.r.) a spus ca România a traversat destul de bine această ajustare destul de brutală din punctul de vedere al deficitului extern", a spus Geoană.
La sfârşitul lunii martie, FMI a obţinut acorduri scrise de la nouă bănci-mamă ale principalelor instituţii de credit din România, invitate la Viena, care s-au angajat să menţină finanţările acordate la nivelul de la finele lunii februarie şi să garanteze participarea cu capital suplimentar pentru susţinerea subsidiarelor locale.
Băncile participante sunt Erste Group, Volksbank, Raiffeisen International, Societe Generale, UniCredit, EFG Eurobank, National Bank of Greece, Alpha Bank şi Piraeus.
Premierul Emil Boc a declarat, într-un interviu acordat, marţi, postului public de radio, că Guvernul va introduce măsuri dure, precum supraimpozitarea profiturilor obţinute de băncile străine, dacă băncile străine prezente în România nu îşi vor menţine liniile de finanţare în ţară şi vor încălca astfel înţelegerea convenită la Viena în luna martie.
Ulterior, şeful Executivului a revenit, precizând că evocarea posibilităţii supraimpozitării profiturilor obţinute de băncile străine a reprezentat doar un semnal că Executivul este preocupat ca banii să rămână în economia românească şi că Guvernul contează pe parteneriatul încheiat în acest sens cu băncile.
