Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video"Am notificat deja Consiliul Concurenţei şi aşteptăm un răspuns. Vom notifica şi Comisia Europeană, deoarece certificatele verzi sunt ajutor de stat, iar autorităţile de la Bruxelles cu siguranţă îşi vor spune punctul de vedere", a declarat, vineri, agenţiei MEDIAFAX, preşedintele interimar al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Nicolae Opriş.
Legea a fost publicată luni în Monitorul Oficial şi se aplică centralelor hidroenergetice de până la 10 MW, unităţilor eoliene, solare, geotermale, care utilizează gaze combustibile asociate, biomasă, biogaz, gaze de fermentare a deşeurilor şi gaze de fermentare a nămolurilor din staţiile epurare şi apelor uzate.
Pe de altă parte, legea menţionează că pentru atingerea ţintelor propuse de România cu privire la ponderea energiilor regenerabile în totalul consumului se vor lua în considerare şi hidrocentralele cu puteri instalate mai mari de 10 MW. Această prevedere avantajează puternic Hidroelectrica, singurul producător de electricitate în hidrocentrale din România, întrucât compania va putea vinde câte un certificat verde pentru fiecare megawattoră (MWh) produs.
România şi-a propus ca în 2010 ponderea electricităţii produse din surse altenative să fie de 33% din consumul final. Procentul ar urma să crească la 35% în 2015 şi la 38% în 2020.
De asemenea, Hidroelectrica are în plan vânzarea tuturor hidrocentraleleor mai mici de 10 MW, iar în aceste condiţii nu ar mai fi beneficiat de prevederile legii.
Hidroelectrica, alături de Electrica şi complexurile energetice Rovinari şi Turceni, au fost include de Guvern într-o companie energetică naţională, care va concentra 70% din unităţile de producţie a energiei din România. Noua companie se va numi "Electrica" şi va avea o capacitate totală instalată de circa 10.000 MW.
Oficialii Hidroelectrica nu au putut fi contactaţi pentru declaraţii.
Legea prevede ca investitorii în unităţi noi de producţie a energiei din surse regenerabile vor avea garantat cel mult 50% din împrumuturile pe termen mediu sau lung pentru aceste investiţii, şi vor fi scutiţi sau li se vor reduce impozite şi taxe pe profitul reinvestit timp de trei ani de la punerea în funcţiune.
Opriş a adăugat că ANRE este obligată să aplice legea, care a fost aprobată de Parlament, deşi garantarea cel mult 50% din împrumuturile pe termen mediu sau lung pentru investiţiile în energii regenerabile este o "supracompensare".
"Este o problemă a Guvernului, noi am spus clar că este o supracompensare. ANRE nu a fost de acord cu legea în forma propusă, dar suntem obligaţi să o aplicăm", a adăugat Opriş.
Alte facilităţi sunt asigurarea infrastructurii de transport, a căilor de acces, modificarea infrastructurii existente şi a utilităţilor necesare începerii şi dezvoltării investiţiei, potrivit Legii pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile adoptată de Parlament şi promulgată de preşedintele României.
Totodată, investitorii pot beneficia şi de contribuţii financiare de la bugetul de stat pentru locurile de muncă nou create.
Actul normativ precizează că producătorii de energie din surse regenerabile vor avea acces prioritar la reţeaua de transport şi distribuţie, atâta timp cât nu este afectată siguranţa sistemului energetic naţional.
Pe de altă parte, furnizorii de energie care nu îşi îndeplinesc cota anuală de certificate verzi vor trebui să achite contravaloarea certificatelor verzi pe care nu le-au achiziţionat la preţul de 70 de euro pe unitate.
Un certificat verde corespunde unui MWh de electricitate obtinut din surse regenerabile. Producătorii vând certificatele verzi furnizorilor, care sunt obligaţi să le cumpere, într-o proporţie care creşte treptat, de la an la an, în totalul livrărilor de electricitate pe care le realizează.
ANRE stabileşte cote anuale de certificate verzi pentru furnizorii de energie, care sunt obligaţi să achiziţioneze anual un număr de certificate verzi egal cu produsul dintre valoarea cotei obligatorii şi cantitatea de electricitate furnizată anual consumatorilor finali. Aceste certificate sunt emise lunar de operatorul de transport şi sistem Transelectrica pentru cantitatea de energie electrică regenerabilă produsă şi livrată în reţea.
Pentru perioada 2008-2014 legea prevede ca preţul minim de tranzacţionare a unui certificat verde să fie de 27 de euro, în timp ce nivelul maxim va fi de 55 de euro.
Într-o notă transmisă de ANRE Guvernului la începutul anului, perioada avută în vedere pentru tranzacţionarea acestor documente era 2008-2012, cu doi ani mai mică decât cea prevăzută în actuala lege, în timp ce preţurile certificatelor erau cuprinse între 26 şi 50 euro, mai mici decât cele aprobate prin lege.
Pentru anul 2008 cota obligatorie de certificatelor verzi este 5,26%. Pentru anul trecut cota a fost stabilită iniţial la 3,74% dar, la fel ca în 2006, producţia a fost mult mai mică, iar ANRE a revizuit în scădere la 2,62%. Pentru 2009 cota este estimată să urce la 6,28%, dar va fi mai redusă cu 0,5 puncte procentuale comparativ cu nivelul anterior, de 6,78%.
În perioada 2010-2012 această cotă va trebui să reprezinte 8,3%, urmând să crească la 9% în 2013 şi la 10% în 2014.
Totodată, legea menţionează că până când România se va afilia pieţei europene a ceretificatelor verzi, companiile din România pot tranzacţiona certificatele verzi doar pe piaţa internă.
Opriş a afirmat că afilierea la piaţa europeană a certificatelor verzi va avea loc atunci când producătorii de energie vor depăşi cotele anuale stabilite prin lege, iar acest lucru s-ar putea întâmpla curând, având în vedere că anul viitor vor intra în funcţiune 300 de MW instalaţi în turbine eoliene, ceea ce va duce la creşterea numărului de certificate verzi pe piaţă.
