Predoiu: Italia a sugerat să schimbăm acordul pentru transferarea infractorilor români

În 9 octombrie, Ministerul Justiţiei a semnat o Declaraţie comună privind dezvoltarea cooperării juridice bilaterale prin care părţile s-au angajat să intensifice dialogurile la nivel de miniştri şi de experţi. Declaraţia a fost parafată după o serie de negocieri în care autorităţile de la Roma au sugerat încheierea unui alt acord bilateral, însă delegaţia condusă de Predoiu a susţinut menţinerea actualului acord, poziţie acceptată în finalul negocierilor şi de partea italiană.

"Noi am hotărât să accelerăm aceste proceduri, dar în nici un caz să le schimbăm. A fost o dispută de poziţii, care a fost precedată de o lungă serie de negocieri între experţi şi care a culminat cu o sesiune de lucru cu ministrul italian al Justiţiei, sesiune care a avut loc în perioada summitului", a susţinut la Realitatea TV Cătălin Predoiu.

Concret, a spus Predoiu, italienii vroiau să schimbe acordul pe care România l-a încheiat în 13 septembrie 2003 şi care a fost ratificat printr-o lege în 2006, şi să modifice o serie de proceduri, care ar fi accelerat transferul persoanelor condamnate, dar şi al celor care nu sunt condamnate.

Întrebat dacă aceste modificări ar fi putut determina reţineri pe stradă, întocmirea unor acte în baza cărora persoanele să fie îmbarcate şi trimise în România, ministrul Predoiu a spus: "Dacă nu am fi fost atenţi, s-ar fi putut ajunge şi la o astfel de situaţie".

În prezent, a explicat ministrul Justiţiei, acordul oferă aceste proceduri de transfer al persoanelor condamnate, procedee care sunt însoţite de o serie de garanţii, în acord cu reglementările europene.

În legătură cu presiunea autorităţilor italiene de a schimba acordul actual, ministrul Cătălin Predoiu a susţinut că ar putea fi din cauza opiniei publice, "care subzistă şi după perioada de campanie electorală, şi alegeri pe care le-au avut italienii".

"Şi cred că şi-ar fi dorit foarte mult să cedăm unor sugestii pe care le-au avansat şi să schimbăm acordul nostru cu unul care să fie mai flexibil din punctul lor de vedere. (...) Pe de o parte noi suntem preocupaţi de protecţia drepturilor cetăţenilor români, fie şi condamnaţi în Italia. Pe de altă parte suntem preocupaţi ca acest proces să nu bulverseze modul în care este executat acordul. Vă imaginaţi un aflux de persoane - condamnate sau care sunt în proceduri judiciare - în România intempestiv. Nu ar fi fost de dorit nici pentru noi, nici pentru italieni şi nici pentru cetăţenii în cauză. Adică, în astfel de abordări se pot produce abuzuri şi noi ne-am opus unei astfel de teze", a explicat Predoiu.

Ministrul Justiţiei a spus că nu are o cifră a condamnaţilor români în Italia.

"Cifrele sunt discutate la ora asta. Noi avem o cifră mai mică, italienii au o cifră în jur la 3.000", a afirmat demnitarul.

Oficialul a subliniat că autorităţile române au demonstrat cu documente că problema nu este la ele, ci constă în modul în care autorităţile italiene sunt eficiente în aplicarea acestui acord.

"Vă dau două cifre: în 2007, ei au făcut 17 cereri de transfer al persoanelor condamnate şi în 2008 - zece. Pot să vă spun că atunci când au venit la Bucureşti acum două săptămâni şi ministrul Maroni, şi ministrul Alfano au fost extrem de surprinşi să afle acest lucru, pentru că aveau impresia că noi avem o atitudine obstrucţionistă. Nicidecum. Ceea ce am propus la Roma - şi a fost acceptat şi reţinut în declaraţie - a fost să ne presăm, dacă vreţi, birocraţia, adică cele două ministere să lucreze mai rapid şi să invităm magistraţii atât din Italia, cât şi din România să fie mai prompţi în aplicarea procedurilor", a afirmat Predoiu.

Pe de altă parte, a adăugat Predoiu, delegaţia română a propus un ghid comun de bune practici în aplicarea acordului şi formarea unei comisii mixte de experţi.

"Am activat magistraţii de legătură din Italia şi pe această zonă de competenţe şi i-am invitat să fie mai activi. De asemenea, am invitat statul italian să-şi trimită magistraţi de legătură în România şi să vegheze efectiv, dacă crede că noi tergiversăm aceste proceduri. Deci nu este vorba de o tergiversare, suntem în regulă la acest capitol", a subliniat Cătălin Predoiu.

El a adăugat că i-a invitat pe italieni "să grăbească procedurile", ceea ce este cu totul altceva.

"Ei lucrează foarte lent în această procedură şi eu le-am spus acest lucru. Vă dau un exemplu, pe care l-am prezentat în Italia, un caz în care cererea de transfer a stat la Ministerul Justiţiei italian nu mai puţin de patru luni. Pe de altă parte, este adevărat că transferul se poate face fără acord, dar eu vreau să menţionez că persoana condamnată are dreptul la un recurs în ceea ce priveşte hotărârea de executare a acestui transfer", a declarat demnitarul.

Oficialul Ministerului Justiţiei a arătat că dincolo de negocieri, de jocuri procedurale, autorităţile trebuie să conştientizeze că nu pot lăsa lucrurile nerezolvate în ceea ce priveşte infracţionalitatea românilor în Italia. "La un moment dat, noi va trebui să rezolvăm, împreună cu guvernul italian, această problemă: acum, după alegeri, vom vedea", a adăugat Predoiu.

Totodată, demnitarul a susţinut că modul în care se rezolvă problema deţinuţilor români condamnaţi în Italia este important, pentru că este o problemă de capacitate de primire în închisori.

"Dacă trimit 2.000, nu o să fie chiar o problemă. Dar, dacă trimit mai mult de 2-3.000, într-adevăr, vom avea şi noi o problemă. Deci trebuie să conştientizeze ambele ţări acest lucru. Şi noi am derulat acţiuni în această direcţie, inclusiv în ceea ce priveşte construcţia de noi închisori", a arătat demnitarul.

Pe de altă parte, ministrul Cătălin Predoiu a spus că, la nivelul autorităţilor, există o preocupare mai mare legată de presiunea care se pune pe emigraţia românilor în Italia care pleacă de la conştientizarea faptului că "au o teribilă nevoie de specialiştii români prezenţi în Italia".

"Au început să conştientizeze că guvernul nostru este interesat ca bunii specialişti - aflaţi în Italia, în Spania, dar şi în alte ţări ale Europei - să vină acasă, pentru că avem o creştere economică şi vrem să o susţinem. Premierul nostru a spus foarte limpede că nu «împingem» conaţionalii noştri să emigreze, dimpotrivă, îi aşteptăm acasă şi încercăm să oferim condiţii pentru acest lucru", a susţinut ministrul.