Fostul ministru de Interne Vasile Blaga, audiat la Parchetul instanţei supreme

Potrivit unor surse judiciare, mai mulţi foşti membri ai Guvernului au fost chemaţi la Parchetul instanţei supreme pentru a fi audiaţi în legătură cu vânzarea acţiunilor Petrom către salariaţi. Sursele citate au precizat că în cursul zilei de luni erau aşteptaţi să vină la Parchetul instanţei supreme premierul Călin Popescu Tăriceanu şi fostul vicepremier Gheorghe Seculici.

La începutul lui 2007, liderul sindicaliştilor Petrom, Liviu Luca, a fost audiat ca martor în dosarul privind privatizările unor societăţi, sindicalistul fiind chestionat în legătură cu pachetul de acţiuni de opt la sută destinat salariaţilor companiei.

În cadrul anchetei, procurorii au constatat că cetăţeanul bulgar Stamen Stanchev "a acţionat în calitate de consultant internaţional al CSFB România (acesta fiind concomitent şi consilier personal al preşedintelui companiei austriece OMW, ce deţine pachetul majoritar de acţiuni al SC Petrom), iar obiectul interesului său l-a reprezentat facilitarea aprobării de către Guvernul român a unui act normativ privind achiziţionarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom aflat în portofoliul MEC în favoarea unei persoane juridice, respectiv Asociaţia salariaţilor acestei companii române.

Această posibilitate de achiziţionare era prevăzută în contractul de privatizare a fostei SNP Petrom SA, încheiat în 23 iulie 2004, între MEC şi OMW, aprobat prin Legea 555/2004.

Potrivit procurorilor, întrucât salariaţii erau 55.000 la începutul anului 2005, se urmărea crearea unei posibilităţi ca în numele salariaţilor să acţioneze o singură persoană, respectiv Liviu Luca, al cărui rol era să îi convingă pe salariaţi să-l împuternicească să le reprezinte interesele în faţa MEC.

"Miza afacerii o constituia profitul imediat ce putea fi obţinut de către cei interesaţi să manipuleze masa salariaţilor, ca urmare a diferenţei dintre preţul fix al acţiunilor ce urmau a fi achiziţionate de la MEC-OPSPI (0,0525 euro/acţiune, respectiv 2.158 lei/acţiune, valoare la care au fost cumpărate de OMW de la statul român) şi valoarea de piaţă a acestora în perioada respectivă, care era cu mult mai mare", arătau procurorii. De exemplu, la 8 iunie 2005, preţul de bursă era de 3.700 lei/acţiune Petrom cu perspective de creştere, conform aprecierilor economiştilor.

Obiectivul vizat pe de o parte de bulgarul Stamen Stanchev, iar de cealaltă parte de Liviu Luca era "potenţialul câştig ce ar fi rezultat din valorificarea acţiunilor pe piaţă".

Stanchev ar fi obţinut un împrumut de la CSFB de 235 de milioane de euro, pentru achiziţionarea acţiunilor.

Liderul PAS Petrom a mizat pe dezinteresul şi lipsa de informare a majorităţii salariaţilor în domeniul pieţei de capital şi a obţinut împuterniciri (şi notariale) de a lua decizii cu privire la respectivele acţiuni.

În 24 mai 2005, între cele două părţi interesate de promovarea actului normativ a fost încheiată o înţelegere prin care PAS Petrom a acordat exclusivitate pentru activitatea de consultanţă şi finanţare în vederea preluării pachetului de 8% din acţiunile Petrom consorţiului fromat din CSFB şi firma J&T Private Equity NV Olanda (o firmă căpuşă prin intermediul căreia urma să fie însuşită o sumă importantă cu titlu de "consultanţă", de către gruparea reprezentată de Stanchev), afirmă procurorii.

În acest scop, Stanchev s-ar fi folosit de relaţia cu ministrul Economiei Codruţ Şereş.

În 29 iunie 2005, Codruţ Şereş i-a raportat cetăţeanului bulgar Stamen Stanhcev - în cadrul unei convorbiri interceptate la ora 22.15 - modul în care s-a dezbătut proiectul guvernamental privind vânzarea pachetului de opt la sută din acţiunile Petrom din portofoliul Ministerului Economiei, către Asociaţia salariaţilor (PAS).

"A fost un scandal, unii miniştri au spus că această ordonanţă este imorală şi murdară şi că nu vor să fie părtaşi la aşa ceva. Aşa că am fost un pic ruşinat. Prin urmare, ar trebui ca Liviu Luca să-şi rezolve problema mai întâi (aceea de a obţine semnăturile de la miniştrii Justiţiei şi Finanţelor Publice, precum şi de la ministrul de stat Gheorghe Seculici)", a susţinut Şereş, adăugând că nu va mai pune în discuţia Guvernului proiectul.

În replică, Stanchev i-a spus că s-a întâlnit cu ministrul Comunicaţiilor, Zsolt Nagy, cu care luase cina şi care i-a explicat că putea să rezolve el dacă ştia. Nagy ar fi spus că putea rezolva cu câţiva dintre miniştri, care sunt prietenii lui. Singurul ministru contra a fost cel al Internelor, care a făcut şi scandal.

"Mai mult, referindu-se la necesitatea susţinerii proiectului în următoarea şedinţă de Guvern, Stamen Stanchev l-a determinat pe ministrul Şereş să renunţe la decizia sa de a nu mai propune documente pentru dezbatere, cetăţeanul bulgar menţionându pe un ton imperativ - care relevă indicii temeinicie cu privire la natura relaţiei dintre cei doi - «De fapt, nu trebui să-l susţii, trebuie să-l prezinţi... Treaba ta nu este să susţii, ci să prezinţi», deminitarul acceptând să se conformeze solicitării lui Stancev, cu precizarea: «M-am făcut de c...t azi în Guvern. Din opt acte normative, ăsta a fost singurul care nu mi-a trecut»", se arată în referatul Parchetului prin care s-a cerut arestarea lui Stanchev.

În urma sesizării SRI, procurorii români au constatat că funcţionarii ministeriali Dorinel Mucea şi Mihai Donciu au promovat sistematic interesele lui Stamen Stanchev şi Vadim Benyatov Don, "prin punerea la dispoziţie a datelor relevante din domeniile strategice ale economiei naţionale privând statul român de dreptul de a-şi aplica strategia de privatizare".

În opinia anchetatorilor, faptele îndreptate împotriva bunurilor de interes strategic, sunt de natură a pune în pericol securitatea statului.

Procurorii îl acuză pe Şereş că, în perioada 2005 - 2006, în calitate de ministru al Economiei şi de preşedinte al Comisiei de privatizare a SC Electrica Muntenia Sud, "a contribuit intelectual şi material la culegerea, obţinerea şi transmiterea de date şi informaţii confidenţiale, secrete economice şi comerciale, care prin caracterul şi importanţa lor sunt de natură să pericliteze securitatea statului, privind societăţile comerciale din domeniul strategic al economiei aflate în portofoliul MEC şi OPSPI, precum şi din domeniul elaborării proiectelor de acte normative aflate în procedura de adoptare la nivelul Guvernului României".

Senatul a aprobat, în 26 august, cererile de începere a urmăririi penale a senatorului PC Codruţ Şereş în dosarele "Electrica Sud" şi "Hidroelectrica".

Potrivit legii de aprobare a Ordonanţei de Guvern 55/2003 privind privatizarea Petrom, intrată în vigoare la 26 august 2003, un pachet de 8% din acţiunile companiei va fi vândut salariaţilor la acelaşi preţ la care titlurile au fost transferate grupului austriac OMV, reprezentând echivalentul în lei a 0,0525 euro/acţiune.

Acţionarul majoritar al Petrom este grupul austriac OMV, cu 51,01%. OMV a preluat participaţia majoritară de la stat în anul 2004, printr-o tranzacţie de 1,5 miliarde de euro sub formă de achiziţie directă de acţiuni şi majorare de capital.

Statul român, prin AVAS, deţine un pachet de 20,63% din acţiunile companiei, fiind urmat de Fondul Proprietatea - 20,11%, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare - 2,02% şi acţionarii de la bursă, care împart aproximativ 6% din titluri.