Ambasadorul Ucrainei: Insula Şerpilor ar trebui să primească teritoriu propriu

Kulyk a declarat, într-un interviu acordat RFI, că Insula Şerpilor are statut de insulă conform dreptului internaţional şi, prin urmare, "ar trebui sa primeasca propriul teritoriu: platou continental şi zonă economică exclusivă".

"Aşa cum vedem noi lucrurile, are toate caracteristicile necesare, din punct de vedere geografic, este suficient de mare, poate susţine viaţa, există indicii încă din perioada antichităţii privind existenţa unor aşezări umane, există oameni care trăiesc acolo în prezent... Desigur, înţelegem că - aşa cum nu există criterii clare privind declararea unei insule - fiecare parte poate face propria interpretare ... a fost o chestiune în discuţie mult timp şi în cursul negocierilor. De aceea am şi ajuns la Curtea Internaţională de la Haga. Vom vedea acolo ce argumente sunt mai convingătoare ... şi vom vedea care este decizia", a comentat ambasadorul.

El a spus, de asemenea, că nu ştie exact câţi oameni trăiesc pe insulă, "dar există un oficiu poştal, o sucursală bancară, două hoteluri, autorităţile încearcă să dezvolte şi infrastructura turistică". "Sunt oameni care încearcă să îşi creeze o viaţă normală pe insulă, probabil, câteva sute. Şi nu cred că e trecut undeva ca un criteriu să fie existenţa unei surse de apă dulce. N-am auzit cel puţin ca acesta să fi fost un criteriu în alte cazuri. Şi, în orice caz, există apă, extrasă dintr-un puţ de mare adâncime. Nu exista o conductă care să ducă apa de pe coastă. Apa există pe insula", a adăugat el.

Ambasadorul a apreciat, de asemenea, că în funcţie de soluţia care va fi găsită de Curte, de eventuala recunoaştere a insulei, depinde modul în care va fi trasată linia de delimitare. "Şi, potrivit unor estimări făcute de cercetători, în zonă există zăcăminte de gaze şi hidrocarburi, pe care fiecare ţară, desigur, şi le doreşte. De aceea, fiecare punct din această linie este atât de important. Ucraina consideră că trebuie să se ţină cont de această insulă ca parte a teritoriului sau", a adăugat el.

Întrebat în legătură cu perioada îndelungată de negocieri între România şi Ucraina, care nu a dus la găsirea unei soluţii, ambasadorul a apreciat că, în diplomaţie, şase ani nu pot fi consideraţi o perioadă lungă.

"Nimic nu se face într-o singură zi în diplomaţie, iar aceşti şase ani pot fi consideraţi de fapt o perioadă destul de scurtă.(...) Ucraina nu consideră că cei şase ani de discuţii au fost prea mulţi şi ar fi gata şi acum să negocieze din nou", a adăugat el.

"În orice caz, asteptăm un răspuns din partea Curţii Internaţionale de Justiţie, într-un termen destul de scurt, în urmatorul an, la unul dintre cele mai sensibile şi mai importante puncte din relaţiile noastre bilaterale. Iar ca ambasador al Ucrainei nu aş fi decât fericit să constat că acest subiect major ar fi rezolvat", a adăugat ambasadorul, în interviul acordat RFI.

El a adăugat că CIJ urmează să traseze o linie pe care ambele părţi o vor accepta .

Kulyk s-a declarat convins de victoria Ucrainei în procesul din faţa CIJ. "Dacă nu am fi crezut în poziţia noastră, că este bine argumentată prin legea internaţională, că e suficient de puternică şi mai ales dacă nu am fi crezut în echipa noastră de reprezentanţi, nu ne-am mai fi prezentat. Vă asigur, avem
o echipă foarte bună de avocaţi şi, desigur, suntem convinşi de victorie", a conchis Kulyk.

CIJ a anunţat, la 24 iulie, că în perioada 2-19 septembrie 2008 vor avea loc audierile părţilor în procesul privind Delimitarea maritimă în Marea Neagră (România c. Ucraina), conform anunţului dat publicităţii de Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ). Această etapă procesuală este faza orală a procesului şi constă în prezentarea publică a pledoariilor cuprinzând argumentaţia juridică a celor două părţi în faţa judecătorilor CIJ, la Palatul Păcii din Haga, unde se află sediul Curţii Internaţionale de Justiţie.