Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Despăgubirile de 800.000 de euro pentru familia copilului Teodor Alexandru Manea și amenda penală de 280.000 de lei, la care a fost condamnat Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava de către judecătorii de la Curtea de Apel Suceava, trebuie achitate din bugetul propriu de către unitatea medicală. Spitalul a fost găsit vinovat pentru ucidere din culpă în cazul bebelușului Teodor Alexandru Manea, care a murit din cauza unei infecții nosocomiale, conform raportului de expertiză medicală.
Managerul spitalului, dr. Alexandru Calancea, a declarat că a primit luni după-amiază decizia Curții de Apel, iar asigurarea de malpraxis valabilă pentru anul 2016 nu acoperă daunele morale și amenzile penale. „Prin urmare, spitalul trebuie să acopere întregul prejudiciu. Urmează să invităm avocații la discuții pentru a negocia eșalonarea datoriei, altfel este foarte greu de gestionat”, a afirmat managerul spitalului. Acesta a subliniat că îmbolnăvirea bebelușului și decesul acestuia din cauza unei infecții nosocomiale este „situație regretabilă și nicio sumă nu compensează pierderea, dar din păcate reală pentru toate sistemele medicale de stat sau private din lume”.
„Spitalul este acum pus într-o mare dificultate, atât din punct de vedere al investițiilor, dar și al funcționării, într-o perioadă în care tindea spre dezvoltare și progres după perioada grea a pandemiei. Cuantumul daunelor este nerealist, fără a fi ancorat în realitatea sistemului medical românesc și nici în realitatea economică a României pentru anul 2024. În condițiile unui sistem sanitar bolnav, o asemenea sancțiune deschide o cutie a Pandorei extrem de periculoasă, care va agrava problemele sistemului și, din păcate, totul se răsfrânge asupra pacientului”, consideră dr. Calancea.
Suma stabilită de instanță ca despăgubiri este pe locul doi în România, din punct de vedere al cuantumului. La cea mai mare despăgubire, de 1 milion de euro, a fost obligat în 2014 Spitalul Județean de Urgențe din Bacău, pentru o pacientă care s-a infectat cu virusul HIV în timp ce se afla internată în secţia Pediatrie a unității medicale. În acest caz, însă, deoarece spitalul nu îşi permitea să achite suma de 4,608 milioane de lei, onorariul avocatului, cheltuielile de executare silită, taxele de timbru şi cele pentru timbre judiciare în valoare de 112.929,6 lei, banii s-au alocat din fondul de rezervă al Guvernului.
La 3 luni după această condamnare, în ianuarie 2015, spitalul a pierdut un proces cu un pacient care a rămas infirm după ce a contactat stafilococul auriu în perioada internării și a fost obligat să plătească daune de peste 500.000 de euro.
Mai recent, în martie 2023 Spitalul Judeţean de Urgenţă Neamţ a trebuit să plătească daune de 150.000 de euro unui bărbat în vârstă de 39 de ani, care s-a infectat cu o bacterie de spital în timp ce era internat în urma unui accident rutier. În decembrie 2023 Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca a fost obligat să plătească 300.000 de euro despăgubiri unei familii, după ce un bărbat (soț și tată) a murit în 2017 după ce a contractat o infecție nosocomială.
Conform definiției Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), o infecție dobândită în spital poate fi definită ca o infecție care apare în decurs de 48 de ore de la internarea în spital și în decurs de trei zile de la externare.
În cazul bebelușului din Suceava, expertiza a stabilit că în 2016 acesta s-a infectat cu trei germeni prezenți în coloana de apă a spitalului și că decesul a fost provocat de septicemia cu meningită purulentă și insuficiență respiratorie acută. Medicii au evidențiat în expertiză că moartea putea fi declanșată de oricare dintre germeni, „extrem de agresivi pentru nou-născut” și că „există o legătură de cauzalitate între contaminarea mediului de spital cu microorganisme cu potențial nosocomial, rezultat al neluării măsurilor de dezinfecție a coloanei de apă de către administrația Spitalului Județean de Urgență <Sf. Ioan cel Nou> Suceava și infectarea nou-născuților”.
Spitalul Județean a fost inculpat ca entitate, fără răspunderi personale.
· În Italia, un tribunal din Roma a emis în 5 ani 140 de sentințe cu despăgubiri din cauza infecțiilor nosocomiale
Infecțiile nosocomiale reprezintă o problemă în spitalele din întreaga lume. Un studiu realizat pe baza unor hotărâri emise în perioada ianuarie 2016 – decembrie 2020 de Tribunalului civil din Roma asupra unor cazuri de infecții dobândite în spitale din Italia, de către Michele Treglia, Margherita Pallocci, Pierluigi Passalacqua et al, publicat în iulie 2022 în revista științifică Healthcare, arată că în perioada de cinci ani luată în considerare au fost emise 140 de sentințe în care răspunderea pentru care s-a solicitat compensația a fost legată de apariția infecțiilor legate de asistența medicală. Hotărârile pronunțate în perioada de referință de cinci ani (2016–2020) au vizat procese deschise în perioada 2009-2018, majoritatea fiind în perioada 2013–2014. Condamnările ca dovadă a existenței unei răspunderi profesionale directe sau indirecte legate de HAI au fost recunoscute în 88 din 140 (62,8%) litigii, o rată mai mare față de numărul total de condamnări analizate în perioada în cauză, în care răspunderea a fost constatată în 55% din cazuri.
Cele mai implicate domenii au fost cele chirurgicale: ortopedie, chirurgie cardiacă și chirurgie generală și cele trei microorganisme izolate cel mai frecvent au fost Staphylococcus aureus, Pseudomonas aeruginosa și Klebsiella pneumoniae. Valoarea totală a despăgubirilor plătite a fost de 21.243.184,43 euro. Despăgubirea cea mai mare, de 1.483.268,15 euro, a fost plătită unui pacient imunocompromis care suferea de sindrom mielodisplazic, care a contractat în spital o infecție cu P. aeruginosa, starea clinică i s-a agravat progresiv și a culminat cu sepsis și în final deces. Cea mai mică despăgubire acordată a fost de 2.074,5 euro, iar media a fost în jur de 250.000 de euro.
Studiul mai arată că în Europa se estimează că infecțiile de spital sunt anual printre principalele cauze de deces în 37.000 de cazuri și sunt cauze contributive de deces în aproximativ 110.000 de cazuri. Situația în Statele Unite este la fel de îngrijorătoare: 2 milioane de cazuri de infecții de spital sunt diagnosticate anual, cu 90.000 de decese, acestea fiind a cincea cauză de deces în unitățile de urgență.
Răspunderea bazată pe culpă poate apărea în cazuri specifice, cum ar fi neîndeplinirea procedurilor specifice de igienă și asepsie în timpul prestării serviciilor de sănătate; subestimarea pacienților imunocompromiși sau a pacienților cu comorbidități preexistente specifice (diabet zaharat, boli cronice, aport de medicamente imunosupresoare); igienizarea defectuoasă a sălilor de operație sau asepsia necorespunzătoare a instrumentelor chirurgicale; sau, mai general, conduita neconformă a unității de asistență medicală cu toate măsurile de precauție validate științific menite să prevină orice apariție a infecției. În ceea ce privește prevenibilitatea, s-a evidențiat faptul că în mediile medicale dotate cu protocoale specifice de control și supraveghere a infecțiilor gestionate de epidemiologi experți, rata de infecție a fost cu 32% mai mică decât în mediile medicale lipsite de protocoalele menționate.
„Două dintre cele mai simple și potențial eficiente măsuri de adoptat sunt spălarea mâinilor și educarea personalului spitalicesc. Însă aceste măsuri, deși simple și insistent recomandate, de multe ori nu sunt executate corect, amenințându-se astfel sănătatea și siguranța pacienților. Conform unui exemplu raportat într-o lucrare publicată în 2003 de o revistă științifică eminentă, respectarea spălării mâinilor în spitale variază de la 16% la 81%, o variabilitate largă care afectează atât sănătatea pacienților, cât și rezultatele proceselor”, se mai arată în studiul menționat.
