Preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, Octavian Morariu, a declarat, luni, că o eventuală boicotare a Jocurilor Olimpice de la Beijing nu este un subiect pe ordinea zilei, pentru că o astfel de acţiune ar echivala cu "luarea de ostatici" a sportivilor.

"Ce pot să vă spun este că acest lucru nu se află pe ordinea zilei. Există o mare preocupare faţă de faptul că un eventual boicot ar penaliza mii şi mii de atleţi care se pregătesc de ani de zile să participe la Jocurile Olimpice. Numai cine nu a făcut sport de performanţă nu înţelege ce înseamnă Jocurile Olimpice pentru un atlet. Ar însemna practic să luăm sportivii ostatici, între ghilimele", a afirmat Octavian Morariu.

Capitala Tibetului, Lhasa, a fost scena unor proteste violente declanşate la 14 martie de călugării budişti faţă de regimul autoritarist chinez, care a recurs la măsuri dure de represiune. China susţine că 19 protestatari au murit în violenţele din Lhasa, în timp ce guvernul tibetan în exil a anunţat 140 de victime.

 

Mari personalităţi au făcut apel la boicot

Până în prezent, nicio autoritate în măsură să ia o decizie, guvern sau mişcare sportivă, nu s-a exprimat clar în favoarea unui eventual boicot al Jocurilor Olimpice. Singurii care au făcut apel la acest boicot au fost militanţi şi personalităţi, cum ar fi filozoful francez Bernard-Henri Levy, regizorul Steven Spielberg sau actorii Mia Farrow şi Richard Gere, ultimul fiind un mare apărător al cauzei tibetane. În plus, preşedintele francez Nicolas Sarkozy nu a exclus eventualitatea boicotării Jocurilor Olimpice de la Beijing, apreciind că "toate opţiunile" rămân "deschise" în această privinţă.

 

Dalai Lama a respins ideea boicotului

Pe de altă parte însă, mai mulţi responsabili occidentali, dar şi Dalai Lama au respins deocamdată această opţiune. Liderul spiritual tibetan, denunţând "regimul de teroare" impus de chinezi, a fost foarte clar: "Beijingul merită să găzduiască Jocurile Olimpice. Vreau aceste jocuri, deoarece poporul chinez are nevoie să se simtă mândru".

În acest context, organizatorii JO de la Beijing au fost nevoiţi să ia măsuri speciale de siguranţă pe traseul ştafetei flăcării olimpice, început în 1 aprilie, la Beijing, militanţii tibetani anunţând acţiuni de protest în oraşe ca Londra, Paris sau San Francisco.

 

Incidente cu flacăra olimpică la Londra şi Paris

La Londra şi Paris s-au înregistrat deja incidente, în capitala Marii Britanii doi manifestanţi protibetani fiind arestaţi duminică dimineaţa, după ce au încercat să stingă cu ajutorul extinctoarelor flacăra olimpică, iar luni, la Paris, torţa olimpică a fost stinsă de două ori, în cursul acţiunilor de protest organizate de activişti protibetani. Prefectura Parisului a confirmat că torţa olimpică a fost stinsă "din motive tehnice", fără a oferi detalii. Ulterior, autorităţile au anunţat reaprinderea flăcării olimpice. Stingerea torţei olimpice este un eşec al organizatorilor, în condiţiile în care flacăra - "simbolul păcii" - ar trebui să rămână aprinsă pe traseul în jurul lumii.

Potrivit BBC, în istoria Jocurilor Olimpice, flacăra a mai fost stinsă de două ori, la JO de la Montreal, din 1976 şi la JO de la Atena, din 2004, în ambele cazuri motivele fiind de natură meteorologică.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Boicotarea Jocurilor Olimpice, subiect de controversă.

Comentarii