O bacterie foarte agresivă care afectează vârstnicii în spitale poate ajunge în casele sucevenilor

Direcţia de Sănătate Publică Suceava a avertizat, ieri, asupra unui microb de spital foarte agresiv, care afectează în principal persoanele în vârstă care primesc tratament cu antibiotice puternice. Directorul adjunct al DSP, dr. Cătălina Zorescu, a anunţat, ieri, în conferinţă de presă, că încă de anul trecut DSP a constatat că, în cazul infecţiilor nosocomiale, aşa numitele ”infecţii de spital”, cele mai multe au fost cauzate de bacteria Clostridium difficile, ”o bacterie relativ nouă în România”, care dă simptome digestive.

În acest an, spitalele din judeţ au raportat 101 cazuri de infecţii nosocomiale (0,3%), dintre care 40% au fost provocate de bacteria amintită. Anul trecut, din 167 de cazuri de infecţii nosocomiale (0,16%), 20% dintre ele au fost de natură digestivă.

Dacă din punct de vedere statistic, procentul de 0,3 de infecţii nosocomiale la pacienţii externaţi nu este unul îngrijorător, din punct de vedere medical, în spatele fiecărei cifre se află un om şi oficialii din sănătate avertizează atât populaţia, cât şi medicii. Dr. Zorescu a explicat că această formă de colită cu Clostridium difficile afectează persoanele peste 60 de ani internate în spital care urmează tratamente cu antibiotice foarte puternice. Utilizarea antibioticelor fără prescripţie medicală  reprezintă, de asemenea, un factor de risc. ”Clostridium difficile face parte din flora normală a intestinului. La utilizarea antibioticelor, flora este puternic perturbată şi se dezvoltă foarte mult Clostridium, care dă o infecţie foarte gravă - diaree cu sânge, iar în unele cazuri se poate ajunge la ulceraţii de colon”, a afirmat medicul.

Bacteria formează spori şi astfel se poate transmite la oameni care nu au frecventat spitale sau care nu au făcut antibioterapie

Colita cu Clostridium difficile se transmite prin intermediul fecalelor, atunci când cei bolnavi nu se spală pe mâini după utilizarea toaletei, prin contactul acestora cu alimente, suprafeţe şi obiecte - chiuvetă, toaletă, clanţă, stetoscop, termometru sau chiar telefon şi telecomandă, pe care le contaminează. Bacteria formează spori rezistenţi care pot persista într-o cameră până la câteva săptămâni sau luni. Dacă cineva atinge o suprafaţă contaminată cu Clostridium difficile iar apoi va ingera un aliment, boala poate fi contactată. În acest fel, colita cu Clostridium difficile se transmite nu numai la alţi pacienţi din spital, ci poate ajunge şi în mediul de acasă al celor care vin în contact cu sporii.

”Trebuie revizuită politica de antibioterapie în spitale, dar oamenii trebuie să ştie că şi automedicaţia cu antibiotice poate favoriza apariţia bolii”, a precizat dr. Zorescu.

Ea a mai spus că, pe plan mondial, în ultimii ani, infecţiile cu această bacterie au devenit din ce în ce mai frecvente, severe şi dificil de tratat. Una dintre tulpinile agresive ale bacteriei produce mult mai multe toxine decât alte tulpini, este mai rezistentă la multe dintre medicamente şi a fost descoperită la oameni care nu au frecventat spitale sau care nu au urmat tratament medicamentos. Este vorba despre cei care s-au contaminat prin spori.