O metodă revoluţionară permite pacienţilor cardiaci să îşi cultive propriile vase coronariene

Cercetătorii americani au obţinut în laborator vase sangvine umane funcţionale - o descoperire care va permite pacienţilor cardiaci să "îşi cultive" în viitor propriile vase coronariene şi ar putea revoluţiona operaţiile de bypass, informează dailymail.co.uk.

Vasele sangvine DIY - denumite astfel după expresia "Do it yourself" din limba engleză - au nevoie de doar câteva săptămâni pentru a fi obţinute în laborator, provenind din celulele pacienţilor, recoltate de la nivelul palmelor.

Pe lângă operaţiile de bypass, aceste vase ar putea fi folosite şi pentru a-i ajuta pe pacienţii cu afecţiuni renale care fac dializă şi pe bebeluşii cu deficienţe la nivelul valvelor cardiace.

Graţie noii metode, savanţii americani afirmă că pot să obţină vase sangvine umane în cel mult două luni, în laborator, într-un dispozitiv miniatural.

Precedentele tentative de a obţine vase sangvine umane în laborator s-au bazat pe materiale sintetice sau s-au concretizat prin obţinerea unor capilare care nu erau suficient de elastice şi de rezistente.

În cadrul operaţiilor de bypass, un vas de sânge, recoltat din altă parte a corpului, este folosit pentru a dirija fluxul sangvin în zona inimii, ocolind vasele coronariene îngustate sau blocate.

Însă mulţi dintre pacienţii care au nevoie de această intervenţie chirurgicală delicată nu au în organism vase sagvine sănătoase şi potrivite pentru a fi transplantate.

Vasele artificiale sunt disponibile pe piaţa medicală actuală, dar ele sporesc riscul de apariţie a infecţiilor în organism.

Cu ajutorul noii metode, ce a fost prezentată la conferinţa Experimental Biology, organizată recent în oraşul american San Diego, riscul de infecţie scade considerabil.

Vasele sangvine DIY au fost inventate de cercetătorii de la firma americană Cytograft Tissue Engineering. Procesul începe prin recoltarea unor celule tegumentare prelevate de pe spatele mâinii pacientului.

Aceste celule, care produc cantităţi mari dintr-o proteină elastică şi rezistentă denumită colagen, sunt cultivate şi multiplicate în laborator, până formează un strat subţire. Acest strat de celule este apoi rulat, ca o hârtie de împachetat, şi înmuiată în incubator într-o soluţie de nutrimente, până când celulele fuzionează între ele şi formează un tub gol prin interior.

Tubul astfel obţinut este apoi căptuşit cu un al doilea strat de celule, prelevate dintr-o venă superficială, obţinută din proba epitelială originală.

Vase sangvine cu o lungime de până la 20 de centimetri au fost astfel obţinute, folosind propriile celule ale pacienţilor sau celule obţinute de la donatori.

Folosirea celulelor de la donatori le va permite oamenilor de ştiinţă să producă vase sangvine la scară industrială, care vor putea fi păstrate în dispozitive frigorifice până când un pacient va avea nevoie de ele.