Google
TOYOTA - Programul Rabla 2020
TOYOTA - Programul Rabla 2020
TOYOTA - Programul Rabla 2020
 
sâmbătă, 26 apr 2014 - Anul XIX, nr. 94 (5603)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,8426 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,3517 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Timflow
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   8 imagini |   ø fişiere video

Speranţă

După ani de muncă în străinătate, s-au întors la Botoşana să facă agricultură

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Într-o comunitate cu 2.400 de oameni, la Botoşana, circa 500 dintre cei tineri şi cu putere de muncă au plecat să muncească în ţări străine. Se pleacă şi acum, în fiecare dimineaţă autocare cu destinaţia Italia, Germania sau Spania oprind în sat să-i ia pe cei care visează la o viaţă mai bună. Unii dintre ei, nu mulţi, au revenit în sat. Printre străini au fost constructori, acasă au redevenit agricultori. Cu banii câştigaţi şi-au cumpărat animale, utilaje agricole, au arendat terenuri şi fac agricultură. Încă timid, ca mici fermieri, dar este un început. Un început bun, care dă speranţe bătrânilor că satul poate renaşte. Cu oameni ca Simion Tomescu sau Gheorghe Robu.

 

Simion a muncit 12 ani în Italia ca să strângă bani pentru casă şi fermă

Pământul şi animalele. Asta a fost averea bunicilor şi străbunicilor lor, asta vor să lase şi ei moştenire copiilor lor. Simion Tomescu are 36 de ani. La 23 de ani a plecat în Italia, să muncească pe şantier şi să câştige bani. În cei 12 ani cât a stat la Milano, şi-a luat cu el şi soţia şi fiul, să nu-l mai macine dorul de ei. Cristina, fiica cea mică, s-a născut în Italia. Termenul pe care şi l-au dat pentru întoarcerea acasă a fost când împlineşte băiatul, Adrian, vârsta de şcoală. „A mers la grădiniţă acolo, dar şcoala am vrut s-o facă în România. Aici, în sat”, ne-a spus Maricica Tomescu.

Şi au revenit. Şi-au făcut casă mare, de oameni gospodari, cu două niveluri. Şura o ridicaseră înainte să plece în Italia. Au curăţat iazul de lângă casă şi l-au populat cu peşte. Au cumpărat tractor, utilaje agricole şi prima vacă, pe care au dat 1.000 de euro. Următoarele, la acelaşi preţ. Acum au şase vaci de lapte, şase tăuraşi de carne şi şapte porci. E o afacere în care lucrează doar membrii familiei, de la mic la mare.

„De aici am plecat, din agricultură, şi tot la asta am vrut să revenim. Suntem mai mulţi băieţi care am lucrat pe afară şi ne-am întors. Toţi avem ferme mici, suntem abia la început şi în sezon lucrăm împreună, adică mergem toţi, facem lucrările agricole la unul, apoi la celălalt, până terminăm”, spune Simion.

Îl întreb dacă îşi împrumută utilajele şi maşinile de la unul la altul. „Cum să le împrumutăm?! Toţi avem! Dar lucrăm împreună pentru că suntem prieteni şi merge şi mai repede”, afirmă el. Cum era pe vremuri claca.

 

Nu au nostalgii după viaţa în Italia

Nici unul din familie nu are nostalgii după viaţa în Italia. Simion şi Maricica, soţia lui, spun că nu au avut niciodată intenţia de a rămâne definitiv acolo, iar copiii, deşi au trăit mai mult în Milano decât în România, se simt foarte bine la Botoşana. „E mult mai frumos, aici ne jucăm, avem mulţi prieteni, îmi place mai mult aici - acasă”, declară convins Adrian.

„Acasă” pentru întreaga familie este doar Botoşana.

 

Vasile Robu: „De la zece vaci în sus mai putem face calcule de rentabilitate”

Creşterea animalelor a devenit o afacere şi pentru familia Robu, Vasile şi Gheorghe, tată şi fiu. Au fost tâmplari, dar „revoluţia termopanelor” le-a restrâns zi de zi activitatea. Ca alternativă, s-au apucat de crescut capre. N-a prea mers. Le-au vândut, s-au dus la Bistriţa şi la Sălaj şi au cumpărat două vaci. Trei mai aveau acasă şi au înjghebat o minifermă. Priceperea de tâmplar i-a ajutat la construirea adăposturilor pentru animale.

„Vrem să ne extindem, să avem măcar zece vaci. De la zece vaci în sus mai putem face calcule de rentabilitate, acum dăm litrul de lapte cu 1,2 lei. Noroc că anul trecut au fost furajele mai ieftine”, ne-a spus Vasile Robu. În buna tradiţie a satului, munca o face familia. Tatăl, mama, fiul şi nora.

Peste deal, la Comăneşti, fiica şi ginerele şi-au încercat şi ei norocul în agricultură, cu o fermă de 25 de animale şi un solar. Dar, spune Vasile Robu, ei sunt cu un pas în faţă: au accesat două proiecte cu finanţare europeană, unul de 25.000 de euro, altul de 40.000 de euro. Şi pentru că o afacere care se ridică are nevoie şi de un specialist, acesta va veni tot din familie. Nepotul lui Vasile Robu, Mihai, este student în anul I la Facultatea de Agronomie din Iaşi.

 

Acum în sat se construiesc case care să dăinuie sute de ani, nu doar pentru una sau două generaţii

Localnicii din Botoşana privesc cu bucurie întoarcerea tinerilor spre sat şi spre agricultură.

Primarul Ion Ghiaţă ne-a spus că din cei 2.400 de locuitori, cât are Botoşana, circa 500 sunt plecaţi la muncă în străinătate. „Floarea satului”, tineri între 20 şi 45 de ani, harnici şi pricepuţi. Exodul forţei de muncă active continuă şi acum. „În fiecare dimineaţă pleacă autocarele spre Spania, Italia şi Germania. Fiecare îşi caută norocul în străinătate”, afirmă primarul.

Partea bună este că unii, după ce au agonisit ceva bani, se întorc în sat şi nu-şi fac numai case impunătoare, ci investesc şi în activităţi de producţie.

„Lucrul bun este că se specializează pe vaci de lapte. Au animale bune, de calitate, şi la această oră avem în comună 30-40 de mici fermieri, care au de la cinci până la 15 vaci. Aşteptăm deschiderea liniilor de finanţare europeană pentru 2014-2020 şi sperăm că vor putea să-şi extindă afacerile prin proiecte pe agricultură şi creşterea animalelor”, a declarat Ion Ghiaţă.

În privinţa viitorului, este optimist pentru că, spune el, semnele sunt încurajatoare: „Aici fiecare generaţie se autoconsumă. Fiecare îşi făcea casă din lemn, în care puteau să stea una, maximum două generaţii. Acum văd că se construiesc case trainice, pe care le vor avea nu numai copiii lor, ci şi nepoţii şi strănepoţii. Case pentru sute de ani, cum se făceau cândva în Bucovina”. 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului După ani de muncă în străinătate, s-au întors la Botoşana să facă agricultură.
 Vizualizări articol: 6570 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 4 voturi
După ani de muncă în străinătate, s-au întors la Botoşana să facă agricultură5.054

Shopping City Suceava
MedClinic
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


1.   Dupa 12 ani..tot de la bunica am avut..rusinee trimis de
(26 apr 2014, 12:04:29
adica omul a plecat sa faca bani de ferma si animale,dar sa inteleg ca tot de la bunica i_a ramas avere,sa spunem lucrurilor pe nume,si sa vorbim despre cei care reusesc fara averea bunicilor sau a parintilor
2.   Sfat trimis de
(26 apr 2014, 19:32:04
un sfat pentru investitori: prietenia nu are loc in afaceri!
In rest, mult succes si putere de munca le urez!
2.1  RE: Sfat trimis de
(26 apr 2014, 22:50:37
Așteaptă un pic că în curând nu vor mai avea nimic.Prietenii știu de ce.În România dacă realizezi ceva a doua zi te trezești cu toți lingăii și invidioșii pe cap.Se știu cine sunt aceștia.No comment !

Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Abonamente Monitorul de Suceava
Toyota - Programul Rabla 2020
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei