Monumentele Eroilor romani din judetul Cernauti Nordul Bucovinei

RARANCEA

Troiţa Eroilor. În Cimitirul eroilor din comuna Rarancea s-a păstrat până astăzi Troiţa Cultul Eroilor, inaugurată la 01 noiembrie 1930 de către Societatea Cultul Eroilor din Bucureşti. Troiţa a fost confecţionată din lemn de stejar cu o înălţime de 4.05 m, acoperită cu draniţă şi instalată pe un postament de beton cu dimensiunile 2x1.2x1.3 m. La edificarea monumentului a contribuit şi Cohorta Liceului ortodox de fete din Cernăuţi, care a edificat această troiţă în prezenţa M.S. Regina Elena. În Cimitir au fost adunate trupurile soldaţilor căzuţi în primul război mondial.

În fiecare an aici se sărbătorea Ziua Eroilor. Astfel, spre exemplu, la 13 iunie 1937, după Sfânta Liturghie, încolonaţi în procesiune cu preoţii în frunte, străjerii stolului Rarancea s-au îndreptat spre Cimitirul eroilor, iar corul străjeresc a intonat pe drum Sfinte Dumnezeule. Cu această ocazie, în faţa troiţei s-a oficiat parastasul cuvenit de către preoţii Neculai Grigore şi Constantin Malanca, în timp ce elevii străjeri au depus o coroană de flori pe troiţă. După oficierea parastasului, au vorbit mulţimii pr. Constantin Malanca, învăţătorul Cărăruşiu şi ţăranul Cuşniriuc. Concomitent, s-au recitat poezii şi s-a cântat Imnul Eroilor. Pe la orele 12 serbarea a luat sfârşit. La ora 15.00, o procesiune similară a organizat biserica greco-catolică din localitate, în frunte cu vicarul de Cernăuţi, care a şi depus o coroană de flori pe mormântul eroilor. Preotul greco-catolic Dutca, a îndemnat mulţimea: să facă zid de apărare în jurul Marelui străjer M.S. Carol al II-lea, Regele Culturii şi al sufletului românesc şi muncind alături cu El să facem România mai frumoasă ca oricând.

RĂPUJINEŢ

Troiţa Eroilor. În şedinţa Comisiei din 25.04.1939 s-a luat în discuţie proectul Troiţei străjereşti în amintirea Eroilor din Comuna Răpujineţ, Judeţul Cernăuţi, înaintat cu raportul 44/1939 a Secţiei Pregătirei Premilitare Răpujineţ şi adresa Nr. 494 a.c. a Societăţii Cultul Eroilor. S-a prezentat şi un exemplar din planul troiţei, însoţit de planul de situaţie.

Examinând planul, Comisia constată că este lipsit de scară, prea sumar şi prost desenat. În consecinţă, Comisia hotărăşte să ceară Comitetului de iniţiativă în conformitate cu Regulamentul publicat în M.O. Nr. 293-1938, să se întocmească şi să se trimită – bineînţeles în dublu exemplar, un plan desenat mai complect, în care să se arate şi măsurile, şi în care să se prevadă soclul în piatră de carieră, aşa cum prescrie Regulamentul.

REVACĂUŢI

Monumentul Eroilor.În partea veche a cimitirului comunal, sunt amplasate mormintele ostăşilor austro-ungari, căzuţi în primul război mondial. În vara anului 1915 Cartierul General din Snyatynsk a edificat un monument din piatră în memoria eroilor respectivi. Inscripţiile iniţiale au fost distruse în perioada sovietică, fiind salvate doar inscripţiile gravate în latină: PRO PATRIA. În vara anului 1998, datorită eforturilor comune depuse de comunitatea Crucea Neagră din Bucovina şi activiştii din s. Bergomet conduşi de domnul M. Dudir, mormintele au fost ordonate, iar pe monument a fost fixată o placă nouă în limba germană şi ucraineană: AICI ODIHNESC FĂRĂ NUME EROII ARMATEI AUSTRO-UNGARE, CARE ŞI-AU GĂSIT MOARTEA ÎN ACEST SAT. 1915.

ROŞA – STÂNCA

Troiţa Eroilor. Pe unul din drumurile acestei suburbii a Cernăuţului, prin mijlocirea preşedintelui Casei Naţionale din Stânca, Bidnei şi prin voinţa generalului Manolescu, Casele Naţionale din Bucureşti au donat o troiţă din lemn comunei Roşa - Stânca, o frumoasă operă de artă românească. Troiţa nu avea o destinaţie anume, la ea închinându-se orice trecător sau om cu frică de Dumnezeu: poporul din Roşa-Stânca credea şi se ruga mai departe la Dumnezeul Iisus, care a murit pe cruce, fără un semn de ură şi plin de iubire nesfârşită pentru oamenii, ce nu-l înţelegeau dar cari îl înţeleg acm şi-l vor premări deapururea. Troiţa a fost sfinţită la 19 iunie 1937, eveniment la care au participat domnul primar Dr. D. Marmeliuc, prefectul Gh. Vântu, prof. Dr. Mandiuc, maior S. Slătinescu ş.a. Un sobor de trei preoţi, în frunte cu parohul Jancovschi, au sfinţit Troiţa, iar preotul paroh Ilisei a ţinut o cuvântare, explicând rostul sărbătorii respective şi a sfinţirii troiţei. La serbare primarul Marmeliuc a transmis un mesaj cordial de încurajare şi înălţare sufletească pentru această faptă din partea Cabinetului de lectură din Mănăstirişte şi a Ligii Antirevizioniste. Fiind sâmbăta morţilor, gospodinele din comună au pregătit un adevărat praznic pentru sufletele eroilor căzuţi pentru patrie.

Cu regret, în scurt timp după ocuparea Bucovinei în 1941, troiţa a fost demolată şi nu oricum, ci în stil sovietic: a fost tăiată de un Moldovean, constrâns sub ameninţare de moarte de bolşevici cu baioneta la armă. În cinismul lor drăcesc, fiii debandadei au ales tocmai un creştin, pentru săvârşirea ordinului mârşav, în scop de a lovi în el şi în poporul din Roşa. Acest biet moldovean, neputând suporta chinurile şi remuşcările, cari îl copleşeau, s-a sinucis apoi...

După eliberarea Bucovinei de către Mareşalul Antonescu, troiţa a fost reconstruită, iar resturile rămase din troiţa tăiată, care au fost păstrate, vor fi legate în fier şi aşezate la un loc de frunte din Roşa-Stânca, drept mărturie pentru barbaria bolşevică, nota M. Strungariu în ziarul Bucovina din Cernăuţi. Concomitent, troiţa a fost închinată unui aviatori român care a suferit moarte de erou în luptele de eliberare a Bucovinei în vara anului 1941.

Vineri, 23 aprilie 1943, într-un cadru solemn a fost sfinţită această troiţă în prezenţa Mitropolitului Tit Simedrea, Mitropolitul Bucovinei, însoţit de preotul Ion Vască, alături de generalul D. Carlaonţ, secretarul general al Guvernământului Vasile Florescu, primarul municipiului Cernăuţi D. Galeş, prefectul judeţului Florian Berechet, directorul Fundaţiei Regale Bucovina C. N,. Tomescu, preşedintele Curţii de Apel Ilie Hudescu, chestorul poliţiei dr. Axman, colonelul Vasiliu, directorul afacerilor administrative Tudor Popescu, lt. col. Grigoriu, lt. col. Zburlan, maior Vonsovici, lt. col. Sehleanu, maior Popescu Marcel, maior Iliescu, comandantul Pieţii din Cernăuţi Ţivlea, inspectorul C. Enescu, viceprimarul Pop, dr. Lucaciu, directoarea Liceului comercial de fete C. Georgescu, C. Mucenic, C. Bosie, Lumiceanu, I. Berar, prof. Vitencu, Şt. Bidnei, pr. Slevoacă alături de un număr impunător de credincioşi.

Soborul de preoţi a fost format din protoiereul Ilisei, căpitanul preot Birău - confesorul garnizoanei, preotul Mircescu şi diaconul Octavian Ştefureac, alături de corul Căminului Cultural din comună Stânca-Roşa, dirijat de domnul Niculescu Spiridon. După oficierea ierurgiei, troiţa a fost sfinţită personal de Mitropolitul Tit Simedrea. Evenimentul a fost însoţit de demonstraţiile aviatorilor şi tragere de salve.

Lemnul pentru crucifix a fost obţinut dintr-un stejar adus din Dumbrava Roşie. La această manifestare, profesorul universitar C. N. Tomescu a propus plantarea unei dumbrave în jurul troiţei care să fie numită Dumbrava Unirii. La finele evenimentului, Căminul Cultural a primit spre îngrijire troiţa şi sarcina de a planta această dumbravă.

Nu cunoaştem când a fost distrusă această troiţă, însă e cert faptul că ea a fost reconstruită în 1993 de către românii din Roşa-Stânca. Crucifixul a fost amplasat pe un soclu din piatră, iar pe latura din faţă poartă o placă din metal cu inscripţia:TROIŢA E ÎNĂLŢATĂ ÎN CINSTEA EROILOR BUCOVINENI CĂZUŢI ÎN PRIMUL ŞI AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. RECONSTRUITĂ DE LOCUITORII ROŞA-STÂNCA. 1993R. Troiţa e amplasată pe vârful unui deal din imediata apropiere a satului, fără a fi întreţinută corespunzător.

SADAGURA

Monumentul Eroilor. În cimitirul comunal un mormânt comun unde au fost depuşi eroi din primul război mondial.Cimitirul eroilor a fost organizat în 1932, iar numărul celor înhumaţi aici nu este cunoscut. Conform unui raport al Așezământului Național Regina Maria pentru Cultul Eroilor, în cripta de la Sadagura erau înhumați circa 50 ostași germani.Peste groapa comună a fost ridicat un monument din granit, pe care se regăseşte o inscripţie în limba română: EROILOR NECUNOSCUŢI 1914-1919. COMUNITATEA SADGORA. Monumentul are în faţă 8 piloni de piatră, aşezaţi în formă dreptunghiulară, uniţi între ei cu un lanţ de metal. Lângă acest mormânt mai există o cruce de stejar, ce poartă o inscripţie în limba română: 1914-1919. REGIMENTUL NR 12 ARTILERIE. EROILOR NECUNOSCUŢI. În perioada interbelică, de ziua eroilor aici erau oficiate parastase de către preotul Kissilenski în prezența autorităților locale și a elevilor străjeri.

În 2019, monumentul a suferit unele renovări cu iz ucrainean, partea de sus a monumentului fiind înlăcuită cu o placă de marmoră neagră, pe care a fost trecută următoarea inscripție în română și ucraineană: EROILOR NECUNOSCUŢI. 1914-1919. COMUNA SADAGORA.

ŞIPENIŢI

Monumentul Eroilor. Acesta a fost edificat deasupra unei gropi comune, unde au fost depuse trupurile eroilor austro-ungari şi ruşi din primul război mondial. În această groapă au fost depuse oseminte de militari până în 1935. Monumentul a fost edificat deasupra gropii comune din cheltuiala consăteanului Zaharia Simovici. Pe monument era scris: MORMÂNTUL EROILOR CARE ŞI-AU GĂSIT OBŞTESCUL SFÂRŞIT ÎN TIMPUL PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL 1914-1918. TRUPURILE SUNT PE CÂMP, IAR EROISMUL LOR ESTE NEUITAT.

TÂRNĂUCA

Troiţa Eroilor. În prima jumătate a anului 1939, membrii Căminului Cultural Principele Nicolae din Târnăuca, au edificat o fântână şi inaugurat o troiţă din lemn în cinstea eroilor căzuţi în primul război mondial. Pentru amenajarea aleii de acces şi vopsirea troiţei, au fost cheltuiţi 649 lei, iar pentru fântână şi troiţă au fost alocaţi 17.999 lei.

Din membrii care s-au preocupat de edificarea troiţei amintim pe învăţătorul H. V. Sandovici, preotul Gheorghe Bânzar, agricultorul Ioan Cazacu, agronomul Gh. Crihan, şeful de post al jandarmeriei – Gh. Condur, învăţătorul Minu Herghelegiu ş.a.

TOPORĂUŢI

Troiţa de lemn. Ziarul Glasul Bucovinei descrie evenimentul sfinţirii acestei troiţe: Vineri, 20 iulie ... a avut loc în colonia comunei Toporăuţi, sfinţirea unei frumoase Troiţi. Această Troiţă a fost artistic lucrată de colonistul Aiftincăi. Cu ocazia aceasta, a avut loc o înălţătoare serbare românească. Au asistat domnii: Gh. Vântu, prefectul judeţului, consilier Corneliu Clain şi Socoleanu, directorul prefecturii, precum şi delegaţii coloniştilor din Basarabia. Serviciul divin a fost oficiat de către părintele Dr. Tarangul şi parohul Totoescu, iar răspunsurile au fost date de către corul plugarilor din Grozinţi (Basarabia). D-l prefect, luând cuvântul, a scos în relief munca ce se depune pentru a îmbunătăţi starea coloniştilor şi le-a adus la cunoştinţă despre hotărârea prefecturii de a le clădi o şcoală... a urmat apoi desfăşurarea programului artistic şi o masă comună. [N. Pav.].

TUREATCA

Monumentul Eroilor. Iniţiativa ridicării unui asemenea monument, a fost preluată de Căminul Cultural Spiru Haret din comună în 1934. La şedinţa din 06 decembrie 1936, membrii Căminului, reflectând activitatea societăţii pentru ultimii ani de zile, menţionau că, la acea dată se colectau fonduri în vederea finisării monumentului închinat eroilor din comună, căzuţi în primul război mondial. Construcţia monumentului era evaluată la 25.000 lei. Conform bugetului societăţii, constatăm că fondul pentru monumentul eroilor s-a completat treptat:

2956 lei în 1934;
825 lei în 1935;
14148 lei în 1936.

În schimb pentru lucrările de construcţie, în 1936 fuseseră alocaţi doar 16577 lei, din totalul de 17929 lei existenţi în acest scop. Se mai cunoaşte faptul că, o parte din bani s-au adunat în urma organizării unor serbări locale. Astfel, după serbarea din 5 august 1937, comitetul de iniţiativă a încasat 1181 lei. În anul următor, Comitetul a colectat 2182 lei, însă a cheltuit pentru finisarea monumentul 4500 lei. Căminul a reuşit să adune 7051 lei în 1939 pentru amenajarea monumentului, cheltuind în acest sens 3546 lei. În 1940 pentru edificarea monumentului au fost alocaţi 3505 lei.

Monumentul a fost instalat în faţa primăriei din comuna Tureatca şi se preconiza a fi sfinţit de ziua eroilor în 1937. Căminul Cultural se afla sub conducerea învăţătorului Vasile Olaru, iar din comitetul de iniţiativă pentru edificarea monumentului mai făceau parte învăţătorii Grigore Irimescu, Valeriu Irimciuc, Gheorghe Vasiliu, Margareta Macovei, Ecaterina Tincu, Isidor Irimciuc, perceptorul Constantin Saucă, agentul fiscal Gheorghe Pânzaru, teologul Constantin Popescu ş.a.

În vara anului 1939 au fost instalate două plăci pe monument, care cuprindeau numele eroilor ce nu au fost trecuţi pe monument. Executarea plăcilor a costat 2348 lei. Deşi monumentul urma să fie inaugurat la 23 iunie 1940, în preajma lui se organizau de vreo doi ani slulbe de pomenire a eroilor. În aceste condiţii, o scrisoare semnată de preşedintele Căminului la 03 decembrie acelaşi an, aduce la cunoştinţa directorului general al Fundaţiei Culturale Regale organizarea unei slujbe relaigioase de 01 decembrie 1938, în faţa monumentului eroilor, ridicat în faţa Primăriei.

Preot profesor Mircea BEJENAR