Asiaticii care lucrează în Suceava nu mai sunt o prezență exotică, iar numărul lor a crescut de aproape șase ori în patru ani

Prezența asiaticilor pe piața muncii din Suceava nu mai poate trece neobservată, iar statisticile confirmă o creștere accelerată a permiselor de muncă pentru angajați din Sri Lanka, Bangladesh sau India.

Cel mai vizibili sunt cei care au început să ocupe piața de livrări în domeniul comenzilor alimentare, circulând pe mopede sau biciclete, însă domeniile în care lucrează sunt diverse.

Este vorba în general de munci grele, fizice, în parte necalificate, pentru care angajatorii din Suceava se tot chinuiau de ani de zile să găsească forță de muncă.

Mulți angajatori din Suceava sunt de părere că politica de stat a României face ca mulți localnici să nu vrea să muncească. Este vorba de formele de ajutor social care ar fi dus în timp la situația de acum. Evident că o invadare a pieței muncii din România cu asiatici (încă nu este cazul, dar nici mult nu mai este) nu ar fi benefică.

Numărul asiaticilor a crescut de aproape șase ori în patru ani de zile

Ne oprim întâi puțin la o statistică care este mai mult decât elocventă.

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Suceava este instituția care emite adeverințele pentru încadrare în muncă a unor persoane din spațiul extra-comunitar, așadar din afara Uniunii Europene. Asta pentru că există o procedură conform căreia locurile de muncă vacante sunt întâi publicate oficial timp de minim 5 zile pentru a fi și la dispoziția forței de muncă locale.

Cu aceste adeverințe de la AJOFM Suceava angajatorii pot solicita apoi permisul de muncă de la Inspectoratul de Poliție pentru Imigrări. 

Așadar, agenții economici care angajează asiatici au nevoie neapărat și de această adeverință.

După cum ne-a informat Anca Capverde, inspector superior comunicare în cadrul AJOFM Suceava, dacă în anul 2019, până în iulie, erau emise 52 de astfel de solicitări, pentru 364 de locuri vacante, în 2023 s-a ajuns la 198 de solicitări pentru 1852 de posturi. Așadar, o creștere de aproape șase ori în patru ani a angajărilor în județ de forță de muncă din țări precum Sri Lanka, Bangladesh, Nepal sau India.

Mai ieftini și mai puțin pretențioși

Angajatorii îi pot încadra în muncă cu salariul minim pe economie, dar există discuții avansate pentru impunerea salariului mediu la angajare, tocmai în idea protecției locurilor de muncă europene.

Până una alta, evident că angajatorii din județ apelează la forță de muncă de acest gen pentru că este mai ieftină. Unii nu mint când spun însă că alte variante nu prea au, pentru că românii nu vor să mai presteze unele munci.

Două țări exportă cei mai serioși muncitori

Odată cu dezvoltarea acestei piețe au apărut și intermediarii, cei care se ocupă cu recrutarea de forță de muncă din Asia în funcție de nevoile pe care le au agenții economici.

Work Finder este una dintre firmele care sunt serios implicate în acest proces, în toată țara și implicit în Suceava. 

”Majoritatea muncitorilor recrutați de noi pentru companiile din Suceava sunt din Nepal și Sri Lanka. Aceste două țări sunt cele care exportă muncitorii cei mai serioși. Ei sunt selectați în urma unui proces amplu, în care analizăm aptitudinile pentru jobul solicitat, dar și seriozitatea cu care tratează munca. Experiența acumulată în cei 6 ani de când activăm în această nișă și cei peste 8.000 de muncitori recrutați ne-au arătat care sunt naționalitățile care se integrează cel mai bine în România, astfel că recrutăm cu precădere din Nepal, India, Sri Lanka sau Filipine. În ceea ce privește domeniile de unde am avut solicitări, acestea sunt HoReCa și Producție (fabrici). Sunt peste 500 de muncitori recrutați de International Work Finder în Suceava”, a declarat Melania Pop, manager de dezvoltare în cadrul firmei.

Asiaticii acaparează tot mai multe meserii 

Mai concret, asiaticii lucrează în Suceava ca lucrători în bucătărie restaurante, ajutor de bucătar, barman, cameristă (domeniu ospitalitate) muncitor necalificat, constructor structuri metalice, fierar-betonist, zidar, montator pereți (construcții), curieri, distribuitori etc.  

Sigur, sunt și excepții, dar acestea sunt meseriile în număr mai mare.

În ultimii trei ani s-a observat o creștere extrem de mare de cereri pentru personal asiatic din partea companiilor locale, iar nevoia stringentă de forță de muncă se vede inclusiv din contingentul stabilit de Guvernul României în acești ani.

În 2019, limita maximă de muncitori non-EU nou admiși pe piața forței de muncă din România a crescut la 20.000, iar în acest an s-a ajuns la o limită de 100.000 de muncitori nou admiși.

Au înflorit și intermediarii care recrutează asiatici  

Sunt și destui angajatori care spun că relația cu asiaticii nu este doar lapte și miere.

„Trebuie să te ții de ei, nu e ușor nici cu ei, mulți se feresc de unele munci mai grele. De exemplu, din cinci nepalezi câți am avut la început, patru au fost în regulă, unul nu. Acum am mai adus trei, unul pare în regulă, doi nu prea”, declara în luna iunie a anului trecut un agent economic din Dornești, pentru Monitorul de Suceava.
Cei de la Work Finder spun că se ajunge aici și din cauză că în multe cazuri recrutarea nu se face în mod profesionist.

”Intermedierea este necesară pentru că un angajator care își dorește 3-4 muncitori va întâmpina foarte multe greutăți în a găsi singur cei 4 muncitori doriți într-o țară cu milioane de oameni dispuși să emigreze, precum și în procesul birocratic ce trebuie parcurs atât în România, cât și în Asia. O agenție de recrutare profesionistă are expertiza necesară de a găsi rapid muncitori pe profilul fiecărui client, de a-i testa, de a investiga inclusiv trecutul acelui om pentru a se asigura că va aduce în țară un om corect, dornic să muncească pentru a-și ajuta familia”, a mai declarat reprezentanta Work Finder. 

Probleme cu adaptarea, mâncarea și înțelegerea ierarhiilor

Cele mai multe nemulțumiri în relația dintre angajatorii români și angajații asiatici au la bază diferențele culturale și sociale, spun cei din domeniu.

Unii asiatici au probleme de adaptare la stilul de viață, la climatul în care lucrează și trebuie să trăiască. 

Alte probleme apar în legătură cu mâncarea, înțelegerea ierarhiilor sau faptul că un asiatic nu va face trei meserii – dacă e zidar, nu va face și dulgherie.

”Dacă de la bun început reprezentanții agențiilor de recrutare discută despre aspectele culturale și tradiții atât cu angajatorii, cât și cu muncitorii, nemulțumirile ulterioare sunt evitate într-o proporție mare”, a mai spus Melania Pop, manager de dezvoltare în cadrul firmei.