Colocviile Putnei, ediţia a XVII-a, Mănăstirea Putna

– ziua întâi –

Miercuri, 2 septembrie, s-a deschis a XVII-a ediție a Simpozionului internațional de istorie Colocviile Putnei. ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a slujit Te Deum-ul de binecuvântare în biserica voievodală și apoi a ținut un cuvânt de întâmpinare: „Nimic fără Dumnezeu nu se face în ceea ce este bun și bine. Trebuie să mulțumim lui Dumnezeu pentru toate, pentru cele bune și cele mai puțin bune. Și la bucurie și la necaz. Ceea ce faceți dumneavoastră aici, la Putna, mănăstirea neamului nostru românesc, este un lucru providențial. Pentru că avem nevoie să cunoaștem trecutul, istoria poporului nostru, a credinței noastre strămoșești, a biruințelor și a vitregiilor. Peste toate am trecut și am biruit. <Ce lucru mare a arătat România?>, a fost întrebat un diplomat. Și acesta a răspuns: <Faptul că a rămas de-a lungul veacurilor locului>.În calea tuturor răutăților, am rămas luptând, am rămas înfruntând fel de fel de vitregii. Am rămas creând opere de artă, de cultură. Am rămas cu dragoste de țară. Am rămas cu omenia. Am rămas cu credința și nădejdea în purtarea de grijă a  lui Dumnezeu. Acesta e lucru cel mai important. Am rămas locului. Avem tot ce are nevoie un popor: cultură, artă, istorie, credință. Este în sufletul nostru duhul comuniunii, duhul ospitalității. Dacă nu avem acest duh de comuniune trăim ca pe lună. La acest duh de comuniune ținem foarte mult. Noi pășim pragul bisericii, unii mai rar, alții mai puțin, dar pășim. Dumneavoastră înfățișați paginile de istorie, valorile și frumusețile poporului nostru , fiecare în felul său. Și ele se tipăresc și rămân peste veacuri ca o mărturie că au fost oameni deosebiți și în vremuri când oamenii s-au plecat mai puțin spre lucrurile acestea. Vă mulțumesc pentru jertfa dumneavoastră. Am ținut cu orice preț să vin, din respect pentru istoria neamului nostru românesc și pentru dumneavoastră. Vă mulțumim!”. Apoi, toți participanții s-au îndreptat spre Sala Mare a Casei Domnești pentru deschiderea lucrărilor. A luat cuvântul Părintele Arhimandrit Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, care a prezentat o scurtă istorie a celor 16 ediții ale Colocviilor, desfășurate începând cu anul 2004, când a avut loc simpozionul cu titlul „Ştefan cel Mare şi Sfânt. Atlet al credinţei creştine”.

În continuare a vorbit conducătorul științific al Colocviilor, Prof. univ. Dr. Ștefan S. Gorovei, care a început prin a prezenta ultimele publicații științifice din ultimul an ale Centrului de cercetare și documentare „Ștefan cel Mare” al Sfintei Mănăstiri Putna. În primul rând, cele două volume ale revistei Analele Putnei pe anul 2014, revistă aflată în al zecelea an de apariție, iar apoi volumele dedicate mănăstirii Dragomirna: „Dragomirna și ctitorii ei. Actele Colocviului din 20-23 iulie 2009” și „Istorie, tezaur, ctitori”. Domnia Sa și-a exprimat speranța ca aceste volume să contribuie la scrierea unei istorii a Mănăstirii Dragomirna și să reprezinte o sursă pentru temeiurile canonizării Mitropolitului Anastasie Crimca. Istoricul ieșean a lansat un apel celor prezenți de a rămâne împreună și de a lucra împreună, încheind prin a-și exprima bucuria că la această ediție sunt participanți care au venit pentru prima dată la acest colocviu: Prof. univ. Oliver Jens Schmitt – Universitatea din Viena, membru al Academiei de Științe al Austriei, un bun cunoscător și prieten al istoriei noastre, Dr. Marius Chelcu – de la Institutul „A. D. Xenopol” din Iași, Dr. Mădălina Oana Popescu și Dr. Bogdan Mateescu de la Institutul „Nicolae Iorga” din București, Dr. Liviu Cîmpeanu și studentul Mihai Anatolii Ciobanu.

Lucrările au continuat cu prima secțiune de comunicări ale Colocviului, al cărei președinte a fost profesorul Oliver Schmitt. Domnia Sa a ținut ca înainte de începerea lucrărilor, să adreseze câteva cuvinte cu caracter personal:

„Mulţumesc Sfintei Mănăstiri Putna pentru ospitalitate, pe care prof. Gorovei a descris-o cu cuvinte cât se poate de potrivite. Am avut ocazia să cunosc grupul format în jurul acestei mănăstiri. Am impresia că nici în ambientul academic, instituţional, nu se poate întâlni un astfel de spirit, înalt intelectual, un cadru deschis de dezbatere a ideilor, un ambient în care s-au adunat atât de mulţi savanţi români şi străini de seamă.

Ţin să subliniez că revista Analele Putnei, care a început să apară în ultimii 10 ani, a trecut de mult hotarele României, datorită în principal internetului, fiind citită și folosită pe plan internaţional, şi că există un respect internaţional pentru această revistă. Am avut prilejul să citesc ultimele volume apărute și pot să spun că au adunat articole de o valoare ştiinţifică foarte mare. Mă bucur foarte mult că am onoarea de a deschide lucrările acestui Colocviu.”

Au urmat primele 3 comunicări ale Colocviului. În prima, profesorul Ștefan S. Gorovei a vorbit despre Patrimoniul nostru istoric. Studiu de caz: Mănăstirea Dragomirna, prezentând câteva imagini inedite ale unor manuscrise care au aparținut Mănăstirii Dragomirna. Doamna Olimpia Mitric a vorbit despre Inventarul Muzeului Arhidiecezan al Bucovinei din Cernăuţi alcătuit în timpul Mitropolitului Visarion Puiu, iar domnul Marius Chelcu a vorbit despre Soarta arhivelor mănăstirilor din Bucovina: reconstituire după un inventar din 1805, prezentând situația documentelor de proprietate – originale, copii și traduceri – ale mănăstirilor din Bucovina care au avut proprietăți în Moldova după ce Imperiul Habsburgic a anexat Bucovina.

(Ieromonahul Ieremia, Mănăstirea Putna)