Stindardul credinţei noastre

Sfântul Apostol Pavel scria corintenilor: „Cuvântul crucii este nebunie pentru cei ce pier; dar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu“ (1 Cor. 1, 18). Mai mult ca oricând, astăzi, Sfânta Cruce este pentru noi, creştinii ortodocşi, mijloc de a mărturisi în societatea în care trăim identitatea noastră de mărturisitori ai Jertfei şi Învierii lui Hristos Dumnezeul nostru pentru noi şi pentru a noastră mântuire. Purtăm crucea la gât, o punem pe biserici şi mai mult ca oricând trebuie să o avem în inimi pentru ca acolo să se sălăşluiască prin Sfânta Împărtăşanie Hristos Care S-a jertfit pentru mântuirea noastră şi a făcut din Cruce, dintr-un element de batjocură, un altar de izbăvire şi mântuire a sufletelor noastre.

Creştinismul nu poate fi conceput fără cruce, ea fiind semnul lui distinctiv. Iar când zicem „cruce“, ne gândim, în primul rând, la crucea lui Hristos, la crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul, crucea jertfei Sale, întrucât crucea nu poate fi despărţită de Hristos. Mântuitorul Iisus Hristos a sfinţit crucea prin sângele Său. În felul acesta, crucea a devenit primul altar creştin pe care Domnul S-a adus pe Sine însuşi ca jertfă pentru păcatele noastre. Puterea Sfintei Cruci vine din legătura ei cu Persoana veşnică a lui Hristos Cel Răstignit pe ea şi Înviat din morţi. A devenit semnul „Fiului Omului“, care se va arăta pe cer, când „va veni pe norii cerului, cu putere şi cu slavă multă“, ca să judece lumea, cum ne-a încredinţat El Însuşi.

După cum ne îndeamnă Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, să purtăm crucea vieţii noastre şi să facem din ea drum spre înviere, adică prilej de apropiere şi de unire cu Hristos Cel Răstignit şi Înviat şi să spunem: „Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, şi Sfântă Învierea Ta o lăudăm şi o preaslăvim“. Sfinţii Părinţi ai Bisericii ne învaţă că, după cum în mijlocul Raiului era sădit Pomul Vieţii, tot aşa în mijlocul Postului Mare al Sfintelor Paşti este prăznuită sărbătoarea Sfintei Cruci ca simbol al Răstignirii şi Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi stindard al credinţei noastre.

Crucea înseamnă pentru noi şi luptă cu păcatul şi răul sub toate formele lui de manifestare, de aceea şi spunem: „Mântuieşte, Doamne, poporul Tău şi binecuvântează moştenirea Ta; biruinţă binecredincioşilor creştini asupra celui potrivnic dăruieşte şi cu Crucea Ta păzeşte pe poporul Tău“ (Troparul la Înălţarea Sfintei Cruci). În acest sens, părintele Dumitru Stăniloae ne spune: „Fiecare trebuie să-şi ia crucea şi cu ea să pornească pe urmele lui Hristos, pentru a se face tot mai asemenea Lui“.

În această perioadă a Postului Mare trebuie să ne asumăm în viaţa noastră Sfânta Cruce şi să răstignim orice patimă şi orice păcat ca să putem primi la capătul acestui urcuş duhovnicesc pe Hristos Cel Înviat, bucuria şi nădejdea mântuirii noastre.

Însemnându-ne cu semnul Sfintei Cruci mărturisim pe Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, Treimea cea de o fiinţă şi nedespărţită şi cerem ocrotire împotriva răului şi dobândirea binecuvântării Preasfintei Treimi.

(Pr. dr. Ciprian APETREI)