De ce trebuie să mergem la biserică?

Sfânta Liturghie este cea mai de seamă rânduială, cea mai importantă rugăciune din religia creştină. Nici o altă rugăciune – Acatist, Paraclis etc. – nu este atât de eficace pentru suflet. De aceea, fiecare creştin este dator să asculte Sfânta Liturghie întreagă duminica şi în celelalte sărbători, iar lipsa de la Liturghie, din vină proprie, este un păcat. Când ascultăm Sfânta Liturghie, noi dăm lui Dumnezeu o laudă şi o cinstire atât de mare încât “întrece chiar pe aceea pe care I-o dau toţi îngerii din cer…deoarece la Sfânta Liturghie Iisus Hristos se uneşte cu noi spre a cinsti pe Dumnezeu împreună cu noi şi pentru noi”, mărturisea preotul italian Alois Chiavrino.
În prima parte a Sfintei Liturghii, “Liturghia Cuvântului”, noi aflăm şi, mai ales, copiii noştri află despre faptele minunate ale Mântuitorului, despre învăţăturile Sale şi despre mântuire, precum şi despre epistolele conţinând cuvinte de învăţătură ale Sfinţilor Apostoli, despre faptele acestora. Cei obişnuiţi a asculta Sfânta Liturghie din fugă, cu credinţă lâncedă şi gândindu-se, din când în când, la problemele lor rămase nerezolvate, ori la unele avantaje materiale pe care le aşteaptă de la viaţa aceasta, nu vor putea simţi liniştea şi fericirea sufletească pe care le aduce celebrarea acestei sfinte slujbe. Pe lângă slăvirea lui Dumnezeu, ne rugăm, la Sfânta Liturghie, pentru noi şi pentru cei dragi nouă, pentru cei aflaţi în necaz, în impas, pentru sănătatea şi mântuirea noastră şi a tuturor acestora, pentru iertarea păcatelor – deoarece cine dintre noi e fără păcat? Desigur, nimeni.
Pentru a obţine iertarea păcatelor cu care l-am supărat pe Dumnezeu, nu sunt de ajuns rugăciunile, nici toate faptele noastre bune. Numai Iisus, la Sfânta Liturghie, poate face acest lucru, ne poate ierta păcatele, dându-se pe sine însuşi jertfa de ispăşire Părintelui Veşnic în Sfânta Euharistie.
A doua parte a Sfintei Liturghii este, aşadar, Liturghia Euharistică. Sfânta Euharistie (Împărtăşanie, Cuminecatura) este Taina în care, sub chipul pâinii şi al vinului, se oferă credincioşilor însuşi Trupul şi însuşi Sângele Mântuitorului Iisus Hristos – “spre iertarea păcatelor şi spre viaţa de veci”, cum se spune în rugăciunile care se rostesc înainte şi după Sfânta Împărtăşanie. Această Sfântă Taină a fost aşezată de Mântuitorul la Cina cea de Taină, atunci când Iisus a luat pâinea, a binecuvântat-o, a frânt-o şi a dat-o apostolilor zicând: “Luaţi, mâncaţi, acesta este Trupul Meu care pentru voi se frânge spre iertarea păcatelor”. Apoi, luând potirul cu vin şi binecuvântându-l, Iisus a spus: “Beţi dintru acesta toţi, acesta este Sângele Meu al Legii celei Noi care pentru voi şi pentru mulţi se varsă spre iertarea păcatelor”. Tâlcuind această Taină, Sfântul Ioan Damaschinul precizează: Pâinea şi vinul nu sînt nicidecum închipuirea Trupului şi Sângelui lui Iisus Hristos, ferească Dumnezeu, - ci însuşi Trupul lui Iisus unit cu Dumnezeirea”.
Iisus este Dumnezeu, omniprezent în fiecare moleculă şi atom. El nu poate fi mărit sau diminuat. Deci, Corpul lui Hristos nu se diminuează la Sfânta Împărtăşanie, chiar dacă este împărţit la milioane de oameni deodată. Mântuitorul a voit să ne dovedească prezenţa Sa în Sfânta Euharistie prin multe minuni.

(Prof. Silvestru MORARU)