„Oricine crede că Iisus este Hristos, este născut din Dumnezeu, şi oricine iubeşte pe Cel care a născut iubeşte şi pe Cel ce S-a născut din El. Întru aceasta cunoaştem că iubim pe fiii lui Dumnezeu, dacă iubim pe Dumnezeu şi împlinim poruncile Lui. Căci dragostea de Dumnezeu aceasta este: Să păzim poruncile Lui; şi poruncile Lui nu sunt grele.
Pentru că oricine este născut din Dumnezeu biruieşte lumea, şi aceasta este biruinţa care a biruit lumea: credinţa noastră. Cine este cel ce biruieşte lumea dacă nu cel ce crede că Iisus este Fiul lui Dumnezeu? Acesta este Cel care a venit prin apă şi prin sânge: Iisus Hristos; nu numai prin apă, ci prin apă şi prin sânge; şi Duhul este Cel ce mărturiseşte, că Duhul este adevărul. Căci trei sunt care mărturisesc în cer: Tatăl, Cuvântul şi Sfântul Duh, şi Aceşti trei Una sunt. Şi trei sunt care mărturisesc pe pământ: Duhul şi apa şi sângele, şi aceşti trei mărturisesc la fel.
Dacă primim mărturia oamenilor, mărturia lui Dumnezeu este mai mare, că aceasta este mărturia lui Dumnezeu: că a mărturisit pentru Fiul Său. Cine crede în Fiul lui Dumnezeu are această mărturie în el însuşi. Cine nu crede în Dumnezeu, L-a făcut mincinos, pentru că n-a crezut în mărturia pe care a mărturisit-o Dumnezeu pentru Fiul Său. Şi aceasta este mărturia, că Dumnezeu ne-a dat viaţă veşnică şi această viaţă este în Fiul Său. Cel ce are pe Fiul are viaţa; cel ce nu are pe Fiul lui Dumnezeu nu are viaţa. Acestea am scris vouă, care credeţi în numele Fiului lui Dumnezeu, ca să ştiţi că aveţi viaţă veşnică. Şi aceasta este încrederea pe care o avem către El, că, dacă cerem ceva după voinţa Lui, El ne ascultă. Şi dacă ştim că El ne ascultă ceea ce Îi cerem, ştim că dobândim cererile pe care I le-am cerut. Dacă vede cineva pe fratele său păcătuind - păcat nu de moarte - să se roage, şi Dumnezeu va da viaţă acelui frate, anume celor ce nu păcătuiesc de moarte. Este şi păcat de moarte; nu zic să se roage pentru acela. Orice nedreptate este păcat, dar este şi păcat care nu e de moarte. Ştim că oricine e născut din Dumnezeu nu păcătuieşte; ci cel ce s-a născut din Dumnezeu se păzeşte pe sine, şi cel rău nu se atinge de el. Ştim că suntem din Dumnezeu şi lumea întreagă zace sub puterea celui rău. Ştim iarăşi că Fiul lui Dumnezeu a venit şi ne-a dat nouă pricepere, ca să cunoaştem pe Dumnezeul cel adevărat; şi noi suntem în Dumnezeul cel adevărat, adică întru Fiul Său Iisus Hristos. Acesta este adevăratul Dumnezeu şi viaţa de veci. Fiilor, păziţi-vă de idoli.” (I Ioan 5, 1-21)
Sfântul Ioan încheie prima sa scrisoare sobornicească prin câteva cuvinte ce rezumă tăria credinţei, biruinţa iubirii şi puterea rugăciunii. Iubim pe Dumnezeu atunci când respectăm poruncile Lui, adică avem încredere că prin sfaturile Sale ne doreşte binele. Un bine care de cele mai multe ori nu se descoperă imediat. Asemenea părinţilor care dau sfaturi copiilor pentru viaţă, fără ca ele să aibă un efect în clipa următoare, aşa şi Dumnezeu dă sfaturi pentru veşnicie, îndrumări care ni se par greu de aplicat şi nefolositoare. Totuşi, „poruncile Lui nu sunt grele”, exclamă acelaşi apostol. Am fi tentaţi să-l contrazicem. Cum să nu fie grele învăţăturile ce se aplică împotriva „curentului lumii”, cuvinte considerate vetuste. Totuşi, insistă Apostolul, ele nu sunt grele. De ce? Întreaga viaţă şi operă a apostolului se întemeiază pe profundul şi dumnezeiescul sentiment al iubirii. Atunci când ţii la cineva nimic nu ţi se pare greu. Iar finalitatea acestei iubiri este biruirea lumii, adică depăşirea tuturor impedimentelor care fac, la o primă evaluare, imposibilă această dragoste. „Credinţa noastră a biruit lumea”, afirmă Sfântul Ioan. Poate părea un cuvânt îndrăzneţ deoarece pentru noi „a birui” înseamnă a distruge, a supune şi a stăpâni. Credinţa noastră însă nu distruge, nu are pasiunea stăpânirii, ci doreşte transformarea şi încarcă în fiecare semen întreaga lume. Dacă credinţa noastră a transformat un singur om poate însemna că a transformat o lume. Hristos a pornit în misiunea Sa cu un mic grup de oameni simpli. Nu S-a temut de numărul locuitorilor pământului şi de distanţele geografice. A văzut în fiecare suflet valoarea întregii lumi.

 

(Ciprian OLINICI)

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Iubim pe Dumnezeu atunci când respectăm poruncile Lui.

Comentarii